La 2 august, preotul prof. dr. Aurel Jivi, unul dintre cei mai reprezentativi istorici bisericeşti români din a doua jumătate a secolului al XX-lea, ar fi împlinit 70 de ani. Părintele profesor a fost titularul Catedrei de Istoria bisericească universală a Institutului Teologic din Sibiu şi profesor asociat la facultăţile de teologie din Oradea, Timişoara şi Caranşebeş, calitate în care şi-a îndreptat preocupările şi cercetarea asupra tuturor epocilor sau perioadelor istorice parcurse de Biserică, oprindu-se cu predilecţie asupra epocii sinoadelor ecumenice şi a relaţiilor Bisericii Răsăritene cu Bisericile Apusene. Un alt aspect remarcabil al contribuţiei istoriografice a părintelui profesor este cel dedicat situaţiei Ortodoxiei pe continentul nord-american.
Pe tărâm ecumenic s-a dovedit a fi un susţinător al dialogului cu celelalte Biserici, mulţi ani făcând parte, ca delegat al Bisericii Ortodoxe Române, din Comisia de dialog teologic între Biserica Ortodoxă şi Alianţa Mondială a Bisericilor Reformate.
În calitate de părinte şi dascăl, timp de aproape trei decenii, s-a preocupat de formarea intelectuală şi morală a zeci de generaţii de viitori preoţi, profesori de religie şi asistenţi sociali şi a îndrumat zeci de doctoranzi. La 1 noiembrie 2002, după o scurtă şi grea suferinţă, părintele profesor Aurel Jivi a trecut la cele veşnice. Toţi cei care l-au cunoscut nu uită dragostea cu care i-a înconjurat şi Îl roagă pe Părintele Ceresc să-l odihnească în pace cu toţi sfinţii şi drepţii Săi. Veşnică să-i fie pomenirea! (Preot Ion Alexandru Mizgan)
În seara zilei de marți, 24 februarie, la Catedrala Patriarhală din București au continuat rânduielile specifice începutului Postului Mare cu slujba Pavecerniței Mari. În cadrul ei, s‑a dat citire celei de‑a doua părți a Canonului de pocăință al Sfântului Ierarh Andrei Criteanul. Rânduiala a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai lăcașului de închinare.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, a participat duminică, 22 februarie, la Sfânta Liturghie săvârșită la Catedrala Mitropolitană din Timișoara. În cuvântul de învățătură, ierarhul
„Omul este chemat la comuniunea vieții veșnice, iar prin iertare ne apropiem de Dumnezeu”, a accentuat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, duminică, 22 februarie, la predica
La ceas de seară, 23 februarie, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian a săvârşit la Catedrala Arhiepiscopală din Galați slujba Pavecerniței Mari, în cadrul căreia ierarhul a citit primul fragment din
.jpg)
Duminica izgonirii lui Adam din Rai (a lăsatului sec de brânză) Matei 6, 14-21 Dacă veţi ierta oamenilor greşalele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar de nu veţi ierta oamenilor
„Zis-a Domnul: Luați aminte ca faptele dreptății voastre să nu le faceți înaintea oamenilor, ca să fiți văzuți de ei; altfel, nu veți avea plată de la Tatăl vostru Cel din ceruri. Deci, când faci
Fraților, acum mântuirea este mai aproape de noi, decât atunci când am crezut. Noaptea e pe sfârșite; ziua este aproape. Să lepădăm dar lucrurile întunericului și să ne îmbrăcăm cu armele luminii. Să
Sfântul Cuvios Petroniu de la Prodromu s-a născut în binecuvântatul Ţinut al Neamţului, în comuna Farcașa, în anul 1914. A intrat de tânăr în obștea Mănăstirii Neamț. A fost trimis la București pentru st
Părintele Petroniu de la Prodromu, din Colecția Duhovnici Români Contemporani, Ed. Bizantină, 2015, pp. 67-68 „Familia (Sf. Cuv. Petroniu de la Prodromu). M-am născut la 23 mai 1916, în satul Fărcașa,
Este nevoie de o viziune realistă, nuanțată, capabilă să dea sens unui efort extraordinar pe care viața de familie îl presupune astăzi și să motiveze unele schimbări în viața concretă. Nu este suficient
Pentru că Duminica Ortodoxiei, prima din Postul Mare, din acest an, 2026, este în imediata apropiere a sărbătorii Sfântului Ioan Casian (28 februarie), am găsit de cuviință să aduc în prim plan un aspect
Cuvintele Sfântului Proroc Isaia despre postul care-i place lui Dumnezeu reprezintă, la fel ca acum două milenii şi jumătate, un semnal de alarmă pentru omul care alege să se mintă pe el însuşi şi pe alţii
