Aniversarea Unirii Principatelor Române la Catedrala Patriarhală

La împlinirea a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române, duminică, 24 ianuarie 2021, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat la slujba de Te Deum săvârșită la Catedrala Patriarhală din București ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru realizarea acestui act fundamental din istoria noastră națională, la care Biserica Ortodoxă Română a contribuit în mod semnificativ. În continuare, la statuia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza din apropierea Catedralei Patriarhale a avut loc ceremonia depunerii unor coroane de flori din partea Patriarhiei Române și a autori­tă­ților statului.

Într-o atmosferă de pace și bucurie duhovnicească, numeroși credincioși din Capitală au participat duminică la evenimentele desfășurate la Catedrala Patriarhală în semn de recunoștință față de cei care au contribuit la realizarea Unirii Principatelor Române cu mult curaj și multă înțelepciune patriotică. Pe Colina Bucuriei, la aniversarea Unirii Principatelor Române au fost prezenți și credincioși îmbrăcați în haine de sărbătoare și costume tradiționale românești, cu însemne tricolore fluturând în mâini, dar și ținute simbolic în dreptul inimii, subliniind astfel importanța unității și demnității naționale, precum și dragostea de țară.

Aniversarea Unirii Principatelor Române a debutat la Catedrala Patriarhală cu Sfânta Liturghie săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai catedralei. În cadrul slujbei au fost rostite rugăciuni de pomenire pentru Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropoliții Nifon al Ţării Românești și Sofronie al Moldovei, precum și pentru toți cei care au contribuit la realizarea Unirii Principatelor Române.

În cuvântul rostit, Preasfinția Sa a tâlcuit înțelesurile duhov­ni­cești ale pasajului evanghelic rânduit, în care este relatată minunea vindecării orbului din Ierihon de către Mântuitorul Iisus Hristos (Luca 18, 35-43). „Un om orb, care nu a avut posibilitatea de a citi cărțile sfinte care vorbeau despre Mântuitorul ca Fiu și Uns sau trimis al Domnului, auzind ceea ce se vorbea în mijlocul poporului, a fost convins că El nu este un simplu locuitor al Nazaretului, ci este Fiul lui David. De aceea, a strigat cu toată puterea lui sufletească «Iisuse, Fiul lui David, fie-Ți milă de mine!» (Luca 18, 38). Expresia «Iisus, Fiul lui David» înseamnă că omul acesta orb avea o percepție corectă și profundă despre Profetul din Nazaret. El nu este un simplu profet, ci este Fiul lui David, Fiul lui Dumnezeu. Cu 1.000 de ani îna­inte de a Se naște Iisus, profetul Samuel i-a comunicat lui David cuvintele făgăduinței lui Dumnezeu potrivit cărora casa și Împă­răția Lui vor fi veșnice. Totuși, din Scripturi aflăm că David a fost un rege pământean, care a murit, iar regatul lui a fost desființat. Deci, Samuel îi comunicase lui David că Dumnezeu, Împăratul împă­ra­ților, prin urmașul său, Iisus Hristos, va face casa sa veșnică și Îm­pă­răția Sa fără de sfârșit”, a expli­cat Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.

De asemenea, ierarhul a vorbit și despre virtuțile care au împodobit viața orbului din Ierihon: „Evanghelia de astăzi ne pune tuturor în fața ochilor un om lipsit de vedere trupească, dar care a avut credință, rugăciune, recu­noș­tință și pentru ostenelile sale din viața grea, tristă și însingurată, nu a acuzat nici pe Dumnezeu și nici pe semenii săi pentru ce a avut de îndurat. În felul acesta, orbul din Evanghelia de astăzi devine un învățător al nostru. Să cultivăm vederea tainică a sufletului nostru prin virtuțile care au împodobit viața acestui orb. Aceste virtuți sunt credința puternică și dreaptă că Iisus este Fiul lui Dumnezeu, Cel Căruia I S-a dat scaunul de domnie al părintelui Său David; a doua este rugăciunea stăruitoare, iar a treia virtute pe care ne cheamă duminica și Evanghelia de astăzi să o cultivăm este aceea a recunoștinței față de Dumnezeu”.

După Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învățătură intitulat „Unirea Principatelor Române a fost Unirea de bază pentru Statul român modern”, iar în continuare, Preasfințitul Părinte Varlaam Plo­ieș­teanul, Episcop-vicar patriarhal, a săvârșit slujba de Te Deum.

La final, în fața statuii Domnitorului Alexandru Ioan Cuza din apropierea Catedralei Patriarhale a avut loc ceremonia depunerii coroanelor de flori din partea Preșe­din­telui României, a Senatului României, a Camerei Deputaților, a Guvernului României, a Patriarhiei Române și a Ministerului Apărării Naționale.

Adunarea Electivă a Munteniei l-a ales, în data de 24 ianuarie 1859, pe Domnitorul Alexandru Ioan Cuza al Moldovei și ca Domnitor al Țării Românești într-o clădire a Bisericii Ortodoxe Române de pe Dea­lul Mitropoliei, pe locul căreia se află astăzi Palatul Patriarhiei.