Arhiepiscopia Dunării de Jos, la zi de bilanţ al activităţii pe anul 2009

Ieri, 29 ianuarie 2010, la Centrul Eparhial din Galaţi s-au desfăşurat lucrările Adunării Eparhiale a Dunării de Jos, sub preşedinţia Înalt Preasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian. Înaintea lucrărilor propriu-zise, membrii Adunării Eparhiale au participat la Sfânta Liturghie şi la slujba de Te Deum, săvârşite în Catedrala arhiepiscopală din Galaţi.

La şedinţa acestui organism deliberativ eparhial au participat, ca invitaţi, protoierei, stareţii şi stareţele mănăstirilor, reprezentanţii asociaţiilor bisericeşti din eparhie, precum şi alte personalităţi ale vieţii administrative, culturale, economice din cele două judeţe ale eparhiei, Galaţi şi Brăila.

În cuvântul introductiv, ierarhul Dunării de Jos a subliniat faptul că în anul 2010, proclamat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române „Anul Crezului ortodox şi al Autocefaliei româneşti“, se încheie şi mandatul de patru ani al membrilor tuturor organismelor deliberative şi executive, parohiale şi eparhiale, fiind un ceas de bilanţ pentru activitatea din 2009, cât şi un prilej de reflecţie asupra activităţii din ultimii patru ani a deputaţilor Adunării Eparhiale. Totodată, Înalt Preasfinţia Sa a adus în atenţia celor prezenţi importanţa educaţiei religioase în familie, în şcoală şi în biserică, a impactului fenomenului migraţiei asupra tinerei generaţii, precum şi a depistării celor mai bune soluţii pentru depăşirea individualismului din societatea actuală şi crearea de centre şi aşezăminte de slujire a celor aflaţi în suferinţă şi părăsiţi de semeni - aspecte care au constituit şi priorităţi ale vieţii bisericeşti de la Dunărea de Jos în anul ce a trecut. A fost prezentat, de asemenea, conţinutul volumului „Biserică. Misiune. Slujire“, ajuns la numărul 10, în care sunt cuprinse atât principalele evenimente şi rapoartele de activitate pe anul trecut, cât şi materiale documentare despre temele de reflecţie ale anului 2010: Aspecte istorice şi teologice privitoare la formularea Crezului niceo-constantinopolitan şi Recunoaşterea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române. Episcopul Melchisedec Ştefănescu al Dunării de Jos.

Peste 1.000 de activităţi cu un caracter misionar

În continuare, în cadrul comisiilor de lucru permanente ale acestui for deliberativ s-a luat act şi s-a aprobat întreaga ativitate bisericească, derulată la fiecare sector în parte în cadrul Arhiepiscopiei. Din rapoartele prezentate în plenul şedinţei, cu privire la viaţa bisericească la Dunărea de Jos în anul 2009, remarcăm următoarele aspecte:

1. Sectorul administrativ-bisericesc. În cadrul Eparhiei fiinţează 8 protoierii, 497 de unităţi bisericeşti, parohiale şi mănăstireşti, în care deservesc 443 de slujitori. De asemenea, în cursul anului 2009, Înalt Preasfinţitul Părinte Arhiepiscop dr. Casian a sfinţit 20 de biserici, a binecuvântat patru noi locuri de biserici şi a hirotonit 21 noi slujitori.

2. Viaţa monahală. În cuprinsul Eparhiei există 12 mănăstiri, toate cu viaţă de obşte, dintre care 4 sunt de monahi, iar 8 de monahii, numărând în total 264 de vieţuitori (30 de călugări şi 234 de călugăriţe). În anul 2009 a fost aşezată piatra de temelie a bisericii Schitului Zimbru (jud. Galaţi), aflat sub conducerea Mănăstirii Adam, în localitatea natală a Sfântului Rafail de la Agapia Veche. La cele mai importante evenimente misionare şi în cadrul sfintelor slujbe au fost prezenţi peste 50.000 de pelerini, mulţi dintre aceştia primind ospitalitate şi hrană în mănăstiri. Din rândul personalului monahal, 20 de călugări şi călugăriţe sunt înscrişi la Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie (Departamentul teologic) din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos“ - Galaţi, iar alţi 4 monahi urmează cursurile de master în cadrul aceluiaşi departament sau la alte facultăţi din ţară. În cadrul Seminarului teologic gălăţean funcţionează, de asemenea, o clasă monahală, în anul al V-lea de studiu, cu 12 cursanţi.

3. Activitatea pastoral-misionară. S-au înregistrat peste 1.000 de activităţi cu un caracter misionar în cadrul celor 8 protopopiate, în conformitate cu rânduielile tradiţionale ale Bisericii noastre, având loc întruniri specifice, din care menţionăm cu precădere cele două mari conferinţe semestriale, având ca teme de dezbatere: „Anul comemorativ-omagial al Sfântului Vasile cel Mare şi al celorlalţi Sfinţi Capadocieni“ (11 iunie 2009), respectiv „Familia preotului şi rolul ei în educarea tinerilor din parohie, în lumina învăţăturilor Sfinţilor Capadocieni“ (noiembrie 2009). Conferinţele preoţeşti lunare s-au desfăşurat la sediile protopopeşti sau la alte parohii meritorii, fiind precedate de slujirea preoţilor din unul dintre cercurile misionare. Temele conferinţelor au abordat subiecte ca: „Sfânta Liturghie în viaţa Bisericii. Programul liturgic parohial. Modalităţi de sporire a frecvenţei credincioşilor la sfintele slujbe“; „Pastoraţia tinerilor. Programul catehetic naţional «Hristos împărtăşit copiilor»; „Teologia icoanei. Aspecte practice legate de pictarea şi restaurarea icoanelor şi a lăcaşurilor de cult“; „Ora de Religie în şcolile de stat. Relaţia parohie-şcoală“; „Misiunea socială a Bisericii. Evidenţa cazurilor sociale din parohii“ ş.a.

Învăţământul teologic şi activitatea social-filantropică

4. Educaţia religioasă şi învăţământul teologic. În cadrul sărbătorilor dedicate Sf. Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al şcolii, Seminarul Teologic eparhial a organizat un simpozion ştiinţific naţional, cu tema „Tinerii seminarişti între criza lumii contemporane şi modelele veşnice: Sfinţii Capadocieni“ (28 noiembrie 2009). Departamentul Teologic al Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie a organizat numeroase activităţi ştiinţifice, dintre acestea distingându-se cel mai important, Simpozionul Naţional „Sf. Vasile cel Mare, dascăl exeget, apologet şi misionar al Evangheliei“ (22 mai 2009). În cadrul aceluiaşi departament s-a înfiinţat noua specializare „Teologie-Asistenţă socială“, care va funcţiona începând cu 1 octombrie 2010. În cadrul programului de studiu „Istorie şi spiritualitate filocalică“ - master acreditat în Teologie - sunt înscrişi 187 de cursanţi. Arhiepiscopia Dunării de Jos are şi 184 de fii duhovniceşti - studenţi la alte facultăţi de teologie din Patriarhia Română, 8 bursieri în străinătate, 11 doctori în teologie, 21 de doctoranzi, în total 636 de tineri care studiază Teologia ortodoxă. În învăţământul religios în şcolile de stat funcţionează 339 de profesori, dintre care 103 sunt titulari, iar 163 au grade didactice I, II sau definitiv. Programul catehetic „Hristos împărtăşit copiilor“ se desfăşoară în 342 de parohii cuprinzând 5.300 de copii.

5. Activitatea social-filantropică. În Arhiepiscopia Dunării de Jos funcţionează 36 de centre de asistenţă socială, dintre care două aşezăminte filantropice: Asociaţia „Sf. Vasile cel Mare“ din Galaţi, care oferă servicii de educaţie şi îngrijire pentru 60 de copii şi tineri, respectiv Centrul pastoral şi social-filantropic „Sf. Mc. Pantelimon“ - Lacu Sărat (Brăila), care oferă servicii de cazare, masă şi tratamente medicale; 3 centre medicale în judeţul Galaţi şi 2 în Brăila; 2 grădiniţe parohiale cu 58 de asistaţi; 22 de cantine sociale şi, începând cu anul 2009, 4 noi centre multifuncţionale de servicii sociale, destinate copiilor (3) şi vârstnicilor (1). Cifra totală a ajutoarelor materiale şi financiare acordate în anul 2009 a fost de 6.787.537 de lei, iar un număr de 56.366 de persoane au beneficiat de serviciile sociale prin intermediul cantinelor, cabinetelor, grădiniţelor şi aşezămintelor filantropice bisericeşti. Asistenţa religioasă în instituţiile bugetare a fost asigurată de un număr de 19 preoţi capelani, iar activitatea asociaţiilor misionare ale Bisericii a fost susţinută de filialele SNFOR din Galaţi, Brăila şi Tecuci, cele două asociaţii ale medicilor ortodocşi din Galaţi şi Brăila, precum şi filialele locale ASCOR.

6. Eparhia Dunării de Jos a cunoscut în anul trecut una dintre cele mai active perioade, referitor la implicarea parohiilor în lucrarea de restaurare şi construire din nou a lăcaşurilor de închinare, desfăşurându-se un număr de 334 de şantiere, dintre care 187 de construcţie din nou, 99 de reparaţii şi consolidări, 8 mănăstireşti şi 40 de şantiere de pictură. Suma totală a lucrărilor executate în cursul anului 2009 se ridică la valoarea de 12.759.341,50 lei.

7. În ceea ce priveşte activitatea Departamentului de Presă şi Comunicare, în cadrul Arhiepiscopiei Dunării de Jos s-a înregistrat o intensificare a colaborării cu Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române prin cele 1.140 de abonamente la cotidianul „Ziarul Lumina“ şi suplimentul acestuia „Lumina de Duminică“, colaborarea constantă şi susţinerea financiară printr-un abonament anual la Radio TRINITAS, precum şi acordarea unui ajutor financiar Televiziunii TRINITAS. Astfel, prin mijloacele de informare locale şi naţionale au fost transmise în anul 2009 peste 400 de comunicate, ştiri de radio şi televiziune, documentare, reportaje. Au fost realizate filmele documentare: „Proclamarea cinstirii Sfântului Atanasie, patriarhul Constantinopolului, în Biserica Ortodoxă Română“, „Arhiepiscopia Dunării de Jos - file de cronică“, „Mănăstirea Sf. M. Mc. Pantelimon - Lacu Sărat“ şi „Mănăstirea Buciumeni“.

Proiecte eparhiale pentru anul 2010

În deplină concordanţă cu proclamarea în Biserica Ortodoxă Română, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a „Anului Crezului ortodox şi al Autocefaliei româneşti“ - membrii Adunării Eparhiale au aprobat şi proiectele eparhiale pentru anul 2010, dintre care amintim:

1. Aplicarea în toată Eparhia a programelor Sfântului Sinod privitoare la anul 2010 dedicat Crezului ortodox şi Autocefaliei româneşti;

2. Intensificarea slujirii liturgice şi a sfătuirii duhovniceşti a credincioşilor;

3. Aplicarea programelor misionare privind migraţia şi pastoraţia familiilor dezmembrate;

4. Intensificarea programelor misionare privind educaţia creştină a tinerilor în familie, şcoală şi biserică; activităţile spiritual-liturgice şi culturale în şcolile teologice; colaborarea între parohie şi şcoală în legătură cu ora de Religie, prin îmbunătăţirea metodei şi o mai strânsă cooperare între profesori şi slujitori;

5. Întreţinerea şi restaurarea patrimoniului bisericesc şi cultural eparhial;

6. Continuarea programelor social-filantropice, în special pentru bătrânii şi copiii afectaţi de recesiunea economică;

7. Recuperarea bunurilor eparhiale şi gestionarea lor optimă pentru buna desfăşurare a programelor bisericeşti;

8. Continuarea programelor de construcţie a bisericilor din nou şi a caselor parohiale din fiecare comunitate;

9. Organizarea colectei pentru sprijinirea sinistraţilor din Haiti.

(Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Dunării de Jos)