Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, s-a rugat în Duminica a 3-a din Postul Mare, a Sfintei Cruci, împreună cu preotul și credincioșii Parohiei Glimboca din Protopopiatul Caransebeș, județul Caraș-Severin. Ierarhul a săvârșit Sfânta Liturghie în Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic „Ethos” al Episcopiei Caransebeșului. Au participat la sfânta slujbă autorități locale, credincioși din parohie, printre care numeroși copii și tineri îmbrăcați în port popular specific Văii Bistrei.
La momentul chinonicului, un grup de elevi coordonați de profesorul de religie a interpretat câteva pricesne specifice perioadei Postului Mare.
„Avem aici o biserică închinată Maicii Domnului, o biserică veche de la sfârșitul secolului al 18-lea, în care au slujit foarte mulți preoți și s-au rugat mii și zeci de mii de credincioși din această localitate și nu numai. Glimboca a fost, este și va rămâne o parohie fruntașă, o parohie model pentru Eparhia Caransebeșului și pentru întreaga Mitropolie a Banatului. Îi felicităm pe părintele paroh Sorin Gheorghe și pe toți credincioșii din această parohie, în mod special pe membrii Consiliului și Comitetului parohial, pentru că au grijă în permanență de Casa Domnului”, a afirmat Preasfințitul Părinte Lucian.
În după-amiaza zilei, Părintele Episcop Lucian a participat la Adunarea Oastei Domnului din această localitate.
La praznicul Bunei Vestiri, Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, a liturghisit în Biserica „Buna Vestire” din cartierul sibian Guşteriţa, lăcaş de cult ctitorit de Sfântul Ierarh Andrei Şaguna. După Sfânta Liturghie, ierarhul a sfinţit Şcoala Andreiană şi Şura Culturală, două proiecte educative şi culturale din comunitatea sibiană.
În București se va desfășura sâmbătă, 29 martie, „Marșul pentru viață”. Evenimentul a ajuns la cea de‑a 15‑a ediție și marchează finalul campaniei „Luna pentru viață 2025”. Tema din acest an a
Voluntarii Asociației Studenților Teologi Ortodocși (ASTO) din București au participat în perioada 21‑23 martie la o serie de activități educative și spirituale menite să le îmbogățească experiența de formare și să le consolideze spiritul de echipă. Sesiunile de formare s‑au desfășurat la Centrul social‑pastoral „Sfânta Cruce” de la mănăstirea prahoveană Caraiman și a făcut parte din proiectul „Studenți în formare”.
De sărbătoarea Bunei Vestiri, Mănăstirea Chiroiu, județul Ialomița, a fost vizitată de Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, care a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica
.jpg)
Duminica a 4-a din Postul Mare (a Sfântului Cuvios Ioan Scărarul) Marcu 9, 17-32 În vremea aceea a venit un om la Iisus, zicându-I: Învăţătorule, am adus la Tine pe fiul meu, care are duh mut. Şi, oriunde-l
„În zilele acelea Elisabeta, soția lui Zaharia, a zămislit și s-a tăinuit pe sine cinci luni, zicând: Astfel mi-a făcut mie Domnul în zilele în care a socotit să ridice dintre oameni ocara mea. Iar în a șas
Fraților, Cel ce sfințește și cei ce se sfințesc dintr-Unul sunt toți; de aceea, nu se rușinează să-i numească pe ei frați, zicând: «Spune-voi fraților mei numele Tău. În mijlocul Bisericii Te voi
Sfânta Matrona era din Tesalonic, fiică de oameni săraci, deprinsă a munci din greu ca să-şi agonisească cele de trebuinţă. Era creştină şi ajunsese slujnică la Pautila, femeia căpeteniei Tesalonicului,
Sfântul Macarie Egipteanul, Epistola cea Mare, în Părinți și Scriitori Bisericești (2014), vol. 12, pp. 92-94 „Dumnezeu este creatorul firilor celor curate şi foarte bune, după cum lămureşte Sfântul Duh
În Duminica a 4-a a Marelui Post îl pomenim pe Sfântul Ioan Scărarul, un părinte nevoitor al Bisericii care a trăit în secolele 6-7. Prețuit în lumea monahală pentru lucrarea „Scara” sau „Scara
Biserica noastră va sărbători mâine unul dintre cele mai frumoase şi mai importante praznice împărăteşti, Buna Vestire sau Blagoveştenia, cea dintâi sărbătoare închinată Maicii Domnului. În primele
Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii, unul foarte profund, dens și uneori greu de asimilat. Temele abordate de el, cum sunt distincția dintre ființă și lucrările nezidite în Dumnezeu, distincția dintre teologie și vederea lui Dumnezeu în lumină, sunt adânci, greu de expus în cuvinte. Nici exprimarea lui nu este simplă, pe alocuri chiar aticizată și, mai mult, deși se folosește destul de des de metoda argumentației de tip aristotelian, documentaţia lui este laborioasă, nu ușor de urmărit, parcă vrând cu tot dinadinsul să-i invite pe detractorii lui să-i recitească paragrafele! Deci, da, Grigorie Palama este un teolog greu de descifrat și trebuie să recunoaștem și greu de digerat, nu numai de frații noștri de alte confesiuni, dar uneori și de noi. Bunăoară, citindu-l pe Varlaam, Achindin și mai ales pe Grigoras sau Dexios, s-ar putea să ni se pară la început mai clari, mai logici, mai digerabili! Totuși, dincolo de aceste dificultăți, Grigorie Palama este teologul luminii nezidite al lui Dumnezeu, teologul care ne arată cum să urcăm muntele Taborului pentru a-L întâlni acolo pe Hristos, izvorul luminii. Învățătura lui este despre viață, viața în Hristos.
