Binecuvântare arhierească în parohia vasluiană Văleni

În Duminica a 26-a după Rusalii, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, a săvârşit Sfânta Liturghie în localitatea Văleni, Protopopiatul Vaslui, informează Biroul de presă eparhial. Din soborul slujitorilor au făcut parte și părintele consilier Vladimir Beregoi, părintele protopop Adrian Chirvasă și părinții parohi Andrei Chiprian și Marius Ciovnicu.

Preasfinţitul Părinte Ignatie a explicat, în cuvântul de învăţătură, Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina, explicând sursa comportamentului său egoist. Prea­sfinția Sa a afirmat că gre­șeala bogatului pornea din faptul că el se credea proprietarul vieții sale, fapt ce a născut în el mândria și egoismul: „El s-a gândit, în orgoliul său fără de margini, că este proprietarul vieții sale, că dispune de ea și că nimeni nu i-o va lua niciodată. Fiind atât de îmbibat de patima pentru cele materiale, s-a gândit că se poate adresa sufletului, care este o realitate imaterială, ca unei realități materiale.

A crezut că este proprietarul sufletului său. În momentul de culme al semeției sale, Dumnezeu intervine: «Nebune! În această noapte vor cere de la tine sufletul tău. Şi cele ce ai pregătit ale cui vor fi?» Sensul apelativului «nebune» este: «fără de minte». Dumnezeu îl numește «smintit» pe acest bogat. El credea, în mândria lui, că poate să dispună de viața și de sufletul lui. Credea că este veșnic și că nimic nu îl poate clinti dacă este bogat, dacă are un anumit confort material.

Din păcate, mulți oameni cred în felul acesta. Este suficient să dispunem de inteligență, de un anumit statut social, să ne bucurăm de respect în comunitatea în care trăim și ne transformăm în mici zei, în jurul cărora trebuie să rotească cei mici.

Oricâtă preocupare am avea într-o societate consumistă de a ne securiza viitorul, nimic din ceea ce ține de lumea aceasta nu este sigur. Ne-am dat seama de asta mai ales acum, în vreme de pandemie. La începutul instaurării pandemiei, lumea era aproape hipnotizată și pătrunsă de o frică extraordinară ca nu cumva să rămână fără mâncare. Mulți se năpusteau asupra magazinelor. Această atitudine trădează o lipsă de credință și o frică nejustificată”.