Biserica de lemn din Onceşti se restaurează

Până aproape de finele anului viitor, când se vor împlini două veacuri de la construcţie, vor fi încheiate lucrările de restaurare la biserica de lemn din satul Onceşti, Dâmboviţa. Totodată, se vor crea infrastructuri şi utilităţi conexe pentru valorificarea turistică a monumentului istoric şi dezvoltarea localităţii.

Proiectul de restaurare a bisericii de lemn a fost depus de Primăria Voineşti la ADR Sud-Muntenia încă din anul 2009, însă fondurile europene au fost accesate în acest an. Necesitatea demarării unui asemenea proiect a fost determinată de starea avansată de degradare a bisericii de lemn, datată în anul 1814, una dintre puţinele biserici rămase pe meleagurile dâmboviţene.

Potrivit pisaniei cu litere chirilice de la intrare, biserica de lemn are hramul „Duminica Tuturor Sfinţilor“, „Sfântul Nicolae“ şi „Sfântul Ioan Botezătorul“. Lăcaşul de cult, „ajungându în prostă stare“, a fost întărit şi repictat în anul 1857 de către urmaşi ai primilor ctitori. În acelaşi an, pronaosul şi naosul au fost extinse prin construirea unui zid despărţitor şi înglobarea vechiului pridvor. În ultimele decenii, din cauza degradării acoperişului, această prelungire executată în anul 1857 s-a desprins de structura bisericii de lemn, existând pericolul prăbuşirii.

Biserica de lemn din cimitirul satului Onceşti păstrează caracteristici arhitectonice specifice zonei dâmboviţene, atât din punct de vedere al arhitecturii de lemn, cât şi al picturilor murale interioare şi exterioare, aplicate pe suprafaţa lemnoasă. De asemenea, biserica de lemn se distinge prin culorile folosite în zugrăvire, în special a culorii albastre,  asemănătoare celei de la Mănăstirea Voroneţ. Odată cu trecerea vremii, ansamblul pictural al bisericii nu se mai păstrează în întregime.

Proiectul de reabilitare, restaurare şi valorificare turistică a bisericii de lemn din Onceşti, precizează adrmuntenia.ro, este finanţat prin intermediul Axei prioritare 5 „Dezvoltare durabilă şi promovare a turismului“ şi presupune modernizarea şi crearea infrastructurii şi utilităţilor conexe acestui monument istoric de categoria A, pentru transformarea localităţii Voineşti într-un obiectiv turistic.

Pe lângă consolidarea şi restaurarea acestui monument eclesiastic, în care nu s-a mai slujit din anul 1916, se salvează o altă filă de istorie din cartea vieţii neamului românesc, pe care au fost scrise mentalităţi şi concepţii de viaţă ale credincioşilor din mediul rural dâmboviţean.