Biserică în amintirea haiducului Iancu Jianu

Situat la 55 de kilometri de oraşul Craiova, în Câmpia Romanaţiului, municipiul Caracal adăposteşte multe vestigii istorice şi spirituale, care reprezintă punctul de atracţie al vizitatorilor. De numele acestui oraş se leagă figura legendară a haiducului Iancu Jianu, al cărui mormânt se află la Biserica "Adormirea Maicii Domnului", cunoscută şi sub numele de Catedrala fostului judeţ Romanaţi.

Biserica Adormirii Maicii Domnului este aşezată în centrul oraşului, la intersecţia străzilor Lenin şi Şerban Jianu, reprezentând unul dintre principalele vestigii istorice ale municipiului Caracal. A fost zidită din temelie în anul 1839 de către familia Jienilor şi de enoriaşi. Astfel, figura lui Iancu Jianu, vestitul haiduc din Oltenia, a rămas legată de această biserică, ce adăposteşte mormintele câtorva membri ai familiei Jienilor.

Învinsă de timp, construcţia a devenit improprie serviciului religios şi, ruinându-se, a fost restaurată radical şi resfinţită în anul 1910. Stilul este grecesc, în formă de cruce, având trei turle mari, iar ciubucăria este realizată în stil renascentist. Pictura modernă păstrează influenţe ale celei bizantine. Tâmpla şi mobilierul sunt din stejar sculptat artistic de reputatul profesor Ştefan Malciu din Caracal.

O istorie veche de peste 170 de ani

Foarte multe inscripţii, abia desluşite odată cu trecerea anilor, demonstrează faptul că lăcaşul de cult are o vechime seculară.

Pisania de la intrare este scrisă cu slove aurite, pe placă din marmură. Portretele ctitorilor, îmbrăcaţi în costume de epocă, se desfăşoară pe pereţii tindei, executate în ulei, de mâna iscusită a unui pictor al cărui nume rămâne şi astăzi necunoscut. Aici, în tindă, până în anul 1910, când biserica a fost restaurată şi resfinţită, se aflau mormintele acoperite cu lespezi din piatră ale celor care au fost Costache Jianu - paharnic, Amza Jianu - paharnic şi Iancu Jianu - şetrar. Cu prilejul reparaţiilor, lespezile mormintelor lui Costache şi Amza au fost încastrate în peretele faţadei, de o parte şi de alta a intrării în pridvor, iar cea a lui Iancu Jianu, în peretele de sud al bisericii, aşa cum reiese din inscripţia gravată pe placa din marmură: "supt această piatră aşezată cu cheltuiala soţiei sale, se odihnesc oasele răposatului şetrar Iancu Jianu, care, născându-se la leatul 1787, a răposat la leatul 1842, decembrie 14". Osemintele vestitului haiduc au fost strămutate ulterior în Cimitirul orăşenesc nr.1, mormântul fiind îngrijit de Liga Tinerilor Creştin-Ortodocşi Români, filiala Caracal.

Odoare donate de familia Jienilor

În interior, catedrala fostului judeţ Romanaţi este înzestrată cu numeroase odoare şi icoane argintate, datând din secolul al XIX-lea, donate de membrii familiei Jienilor. Acestea au străbătut timpul, aflându-se şi astăzi la loc de cinste în biserică, spre bucuria credincioşilor. Icoana Maicii Domnului, aşezată în stânga pronaosului, a fost îmbrăcată în argint de serdarul Ioan Cănuţ, fiul răposatului Medelniceru Grigore Jianu, "pentru îndeletnicirea lor şi iertarea păcatelor de vecinică pomenire au înfrumuseţat această icoană (1851, sept. 15)". De asemenea, icoana Sfinţilor Ioan Botezătorul şi Nicolae, aflată tot în stânga pronaosului, a fost donată bisericii de Apostol Jianu şi de soţia sa, Evghenia, în anul 1858.

Preoţii slujitori la altarul catedralei din Caracal

Până în anul 1945, părintele Ioan Florescu este cel care s-a preocupat de înfrumuseţarea bisericii, activitatea pastoral-misionară fiind continuată de părintele Constantin Rădulescu. Prin grija preotului Rădulescu şi din sumele strânse din daniile credincioşilor, s-a realizat, în 1948, spălarea picturii bisericii, iar în anul 1949, văruirea exteriorului.

Actualmente, biserica şi-a schimbat înfăţişarea, dar nu şi-a pierdut izul istoric. Cu sprijinul enoriaşilor, părintele paroh Aurel Iagăru a ridicat în curtea bisericii (anul 2006) o cruce memorială în cinstea foştilor deţinuţi politici. Iar în 2008 s-a construit un altar de vară în memoria lui Iancu Jianu, la iniţiativa preotesei Victoria Iagăru şi a primăriei locale.