Centru social în parohia „Sfântul Nicolae“ din Câmpulung Moldovenesc

Enoriaşii din parohia "Sfântul Ierarh Nicolae" din Câmpulung Moldovenesc se vor bucura de un centru social-filantropic, a cărui clădire, în construcţie, există în curtea bisericii parohiale. Centrul va avea ca destinaţie derularea de activităţi cultural-religioase şi caritative. În această parohie funcţionează Asociaţia Frăţia Ortodoxă "Sfinţii Apostoli Andrei şi Filip" care sprijină persoanele nevoiaşe, familiile cu mulţi copii, bătrânii singuri şi bolnavii imobilizaţi la pat.

În parohia "Sfântul Ierarh Nicolae" din Câmpulung Moldovenesc a fost iniţiată, în urmă cu un an, o lucrare de realizare a unui centru social-filantropic. Clădirea cuprinde la etaj un spaţiu pentru activităţile sociale şi unul pentru amenajarea bibliotecii. Astfel, aici vor fi organizate praznicele pentru cei adormiţi, urmând ca în măsura posibilităţilor să funcţioneze şi o cantină pentru cei nevoiaşi. Sala are prevăzută o bucătărie care va fi dotată cu cele necesare. "Spaţiul de la etaj are şi o destinaţie educativă. Intenţionăm ca aici să derulăm din toamna acestui an programul catehetic "Hristos împărtăşit copiilor", în cadrul căruia am mai avut activităţi în colaborare cu profesorii de religie de la Şcoala Generală "Bogdan Vodă" din Câmpulung Moldovenesc. În colaborare cu Asociaţia Frăţia Ortodoxă "Sfinţii Apostoli Andrei şi Filip", care îşi are sediul în casa parohială numărul 2, dorim să desfăşurăm o serie de activităţi filantropice, misionare şi culturale", a explicat pr. paroh Ilie Macar, care este şi preşedintele Asociaţiei Frăţia Ortodoxă "Sfinţii Apostoli Andrei şi Filip".

Asociaţia Frăţia Ortodoxă "Sfinţii Apostoli Andrei şi Filip" a fost înfiinţată în anul 2008, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Până în prezent asociaţia i-a sprijinit pe cei aflaţi în nevoie prin acordarea de ajutoare persoanelor cu dizabilităţi, familiilor nevoiaşe, copiilor săraci, din fondurile strânse de la membrii asociaţiei şi de la persoanele binevoitoare. Activităţile social-filantropice ale parohiei "Sfântul Ierarh Nicolae" din Câmpulung Moldovenesc se derulează încă din anul 1992, fiind amenajată o urnă specială pentru cei nevoiaşi. Mai multe familii sărace, cu mulţi copii, au fost ajutate cu materiale de construcţii pentru repararea locuinţelor. Oamenii cu posibilităţi materiale reduse au fost sprijiniţi şi în preajma marilor praznice împărăteşti, sub coordonarea părintelui Dragoş Păduraru, fostul paroh, având susţinerea celorlalţi preoţi slujitori, a consiliului şi comitetului parohial. "Această activitate s-a intensificat în funcţie de bugetul parohiei. Ne-am dat seama că trebuie să-i ajutăm pe cei nevoiaşi sistematic şi organizat", a declarat pr. paroh Ilie Macar.

Sfântul lăcaş e deschis zilnic

Programul liturgic a fost intensificat în ultima perioadă la Biserica "Sfântul Ierarh Nicolae" din Câmpulung Moldovenesc. Slujbele sunt coordonate săptămânal de cei trei preoţi slujitori: pr. paroh Ilie Macar, pr. slujitor Orest Babici şi pr. slujitor Gheorghiţă Niţă. Marţi dimineaţa se oficiază Utrenia şi Litia, iar miercuri dimineaţa credincioşii participă la slujba Utreniei şi a Acatistului. Vinerea dimineaţa se săvârşeşte Utrenia, Sfânta Liturghie, Litia şi Taina Sfântului Maslu. Sâmbăta dimineaţa este oficiată slujba Sfintei Liturghii, iar seara Vecernia. Duminica dimineaţa enoriaşii participă la slujba Utreniei, a Litiei şi a Sfintei Liturghii. În perioada Postului Mare, Sfânta Liturghie se săvârşeşte şi miercurea. "Dată fiind poziţia bisericii, în centrul oraşului, pentru care suntem recunoscători ctitorilor, sfântul lăcaş este deschis zilnic, de dimineaţă până seara. Acest lucru este posibil prin osteneala unei familii de pensionari din parohia noastră", a completat pr. paroh Ilie Macar.

Opera arhitectului Cosinschi

Parohia "Sfântul Nicolae" din Câmpulung Moldovenesc datează din secolul al XVII-lea (anul 1698). Pe locul actualei biserici din zid a fost construită iniţial o biserică din lemn, numită şi biserica domnească - ctitorie a vornicului Toader Calimachi (Calmăşul), tatăl viitorului domn al Moldovei, Ioan Calimachi (1758-1761). Această biserică parohială a funcţionat până în anul 1887 (anul începerii construcţiei noii biserici), când a fost dăruită credincioşilor din satul Ciumârna, comuna Vatra Moldoviţei, la iniţiativa preotului paroh de atunci, Vasile Cocorean, existând şi astăzi în această localitate. Actuala biserică parohială, de proporţii monumentale, a fost construită între anii 1887-1896, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire mitropolit Silvestru Morariu Andrievici, la punerea pietrei de temelie participând şi principele de coroană Rudolf, fiul împăratului Francisc Iosif I, aflat în vizită în Bucovina. Înălţarea bisericii din zid a durat nouă ani, fiind construită în stil neobizantin, în formă de cruce treflată, cu o superbă cupolă şi abside largi semicirculare, având dimensiunea exterioară de 40 de metri lungime, 25 de metri lăţime în abside şi 10 metri în pronaos, cu turlă centrală, două turnuri masive care străjuiesc cafasul şi alte două turle mai mici aşezate pe coama altarului şi a pronaosului. Construcţia lăcaşului de închinăciune s-a realizat prin contribuţia Fondului Bisericesc Religionar din Bucovina şi din donaţiile credincioşilor, fiind una dintre cele mai reprezentative opere de artă arhitectonică a arhitectului Cosinschi care a proiectat-o, rămânând până astăzi un punct de referinţă cultural-spirituală pentu oraşul de la poalele Rarăului. În curtea bisericii, a fost construită o clopotniţă din cărămidă. Biserica a fost mai întâi zugrăvită de pictorul Franz Jahoda în anul 1912 (în motive artistice amintind stilul broderiei tradiţionale, sub boltă fiind pictaţi, în ulei, cei patru evanghelişti), iar după degradarea produsă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (fiind cuprinsă şi de un incendiu), a urmat un amplu proces de restaurare, până în anul 1956, când avea să fie pregătită pentru pictură. Pictura interioară, în tehnica fresco, a fost executată mai întâi în sfântul altar, de pictorul Eremia Profeta, în anul 1965, iar în naos şi pronaos de către pictorul Constantin Călinescu, în anul 1967. Este o execuţie iconografică remarcabilă, de o mare ţinută artistică, care oferă o ambianţă caldă de rugăciune credincioşilor şi încântă privirea căutătorilor de frumos.