Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a liturghisit duminică, 14 ianuarie, în comunitatea Parohiei „Sfântul Vasile cel Mare” din Cluj-Napoca. Ierarhul a rostit un cuvânt de învățătură pe tema „Întâlnirea cu Domnul, în suferință și la bucurie”, subliniind importanța căutării lui Dumnezeu nu doar în zile rele, ci mai ales în zilele bune din viața fiecăruia. La finalul slujbei, preotul paroh Adrian Mureșan i-a mulțumit ierarhului şi i-a oferit o icoană cu Sfântul Vasile cel Mare, ocrotitorul bisericii.
Cu această ocazie, preotul paroh Adrian Mureșan a primit o diplomă de aleasă cinstire, iar Radu Constantin Mureșan și Alexandru Varvari au primit Ordinul „Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin”.
În cadrul Anului omagial al pastorației familiei creștine și Anului comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame), Episcopia Covasnei și Harghitei, prin Sectorul catehetic și pentru activități cu tineretul, a desfășurat, la nivel eparhial, activitățile specifice Concursului național catehetic, ediția a XVIII-a, intitulat „Familia - binecuvântare a lui Dumnezeu și școală a iubirii smerite și darnice”.
Între demersurile inițiate de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, menite să vină în sprijinul bătrânilor părăsiți sau al bunicilor aflați în nevoie, se numără și proiectul de construire a unui așezământ de îngrijire a persoanelor vârstnice, așezat sub ocrotirea Sfântului Efrem ce Nou.
În data de 5 mai 2026, Parohia Parcul Călărași din Protoieria Sector 2 Capitală a găzduit premierea elevilor câştigători ai concursului „Port în suflet sărbătoare”, ediția a IV-a. Competiţia interjudețeană de folclor, tradiții și obiceiuri este cuprinsă în lista proiectelor de educație extrașcolară interjudețene, fără finanțare din partea Ministerului Educației și Cercetării, organizate în anul școlar 2025-2026, aprobată prin Anexa 3 la OMEC nr. 3.197/10.02.2026 poziția 370. Proiectul a fost realizat de Școala Gimnazială „Maica Domnului” în parteneriat cu Sectorul învățământ și activități cu tineretul al Arhiepiscopiei Bucureștilor şi Parohia Parcul Călărași din Protoieria Sector 2 Capitală.
În perioada 27 aprilie - 1 mai 2026, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, Mitropolit onorific și Exarh patriarhal, Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Ioan Gură de Aur” din Târgoviște a desfășurat, la Izmir, Turcia, o mobilitate de grup a elevilor în cadrul proiectului Erasmus+.
.jpg)
Duminica a 5-a după Paști (a Samarinencei) Ioan 4, 5-42 În vremea aceea a venit Iisus la o cetate a Samariei, numită Sihar, aproape de locul pe care Iacov l-a dat lui Iosif, fiul său. Şi era acolo fântâna lui
„Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: Eu sunt Lumina lumii; cel ce Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții. De aceea, fariseii I-au zis: Tu mărturisești despre Tine Î
În zilele acelea, Petru, deschizându-și gura, a zis: Cu adevărat înțeleg că Dumnezeu nu este părtinitor, ci, în orice neam, cel ce se teme de El și face dreptate este primit de El. Și El a trimis fiilor lui Is
Arătarea pe cer a semnului Sfintei Cruci în Ierusalim (351) a avut loc pe vremea împăratului Constanţiu (337-361), care împărtăşea învăţătura greşită a lui Arie. Pentru a ruşina pe cei care
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, p. 552 „Cuviosul ieroschimonah Ghelasie (Maloviceanu) a fost cel mai mare duhovnic și sihastru al Mănăstirii
Istoria lumii, dar și viețile noastre mărunte consemnează atât victorii, cât și înfrângeri. Însă nu toate victoriile sunt bune, după cum nu toate înfrângerile sunt rele. Pentru că există victorii
Semnificativa temă a Învierii nu are legătură doar cu viața eclesială a creștinului, ci se dovedește a fi un criteriu definitoriu al lumii actuale, potrivit cu modul raportării acesteia la evenimentul
Așa numește Sfântul Ioan Gură de Aur minunile Mântuitorului nostru Iisus Hristos, săvârșite față de natură, față de oameni și față de Sine Însuși. „O negrăită mare de minuni” ar putea fi
