Comuniunea sfinţilor în ziua Sfintei Cruci

Sute de credincioşi din mai multe zone ale ţării au participat ieri la hramul Mănăstirii Râşca din judeţul Suceava. Cu acest prilej, au fost aduse din Grecia o părticică din moaştele Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul şi capul Sfântului Modest. Trei ierarhi din Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei au săvârşit aici Sfânta Liturghie.

Clopotele străvechii aşezări monahale de la Râşca au bătut ieri la serbarea hramului vechii ctitorii a lui Petru Rareş. Pelerinii din mai multe parohii ale Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei au participat la sărbătoarea de la Râşca alături de preoţii lor parohi care au organizat pelerinaje pentru acest eveniment. Mănăstirea Râşca face parte din tezaurul spiritual al neamului, formând o pagină de istorie şi spiritualitate străbună. Aşezarea monahală oglindeşte credinţa dreaptă în Dumnezeu şi o bună parte din tradiţia şi cultura noastră. Şi-a împlinit un dublu rol, cel evanghelic, de desăvârşire duhovnicească a monahilor, şi cel de apărare a dreptei credinţe, de creare şi păstrare a unor opere veritabile de cultură veche, de artă creştină şi de istorie naţională.

Moaştele Sfinţilor Nectarie şi Modest

Programul sărbătorii de ieri a început cu primirea, în sunetul buciumelor, a raclelor ce adăpostesc părticele din moaştele Sfântului Ierarh Nectarie şi ale Sfântului Modest de la Mănăstirea Ano- Xenia din Volos, Grecia. Din poarta mănăstirii, soborul de preoţi a mers în procesiune până în curtea sfântului lăcaş, unde ierarhii slujitori, Înalt Preasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, şi PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, au sărutat sfintele moaşte, pe care le-au condus apoi în Biserica "Înălţarea Sfintei Cruci". Sfânta Liturghie a fost săvârşită de cei trei ierarhi ai Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, înconjuraţi de un sobor de 40 de preoţi şi diaconi, în Agheazmatarul din curtea mănăstirii, închinat Înălţării Sfintei Cruci. Răspunsurile liturgice au fost date de corul Şcolii Militare de Subofiţeri Jandarmi Fălticeni, dirijat de pr. Cătălin Simion.

"Învăţăm din sărbătoarea de azi că viaţa noastră este o cruce"

În cuvântul rostit, PS Ioachim Băcăuanul a explicat semnificaţiile sărbătorii de pe 14 septembrie, amintind câteva date istorice despre lemnul şi minunile Sfintei Cruci. Preasfinţia Sa a vorbit şi despre importanţa cinstirii Sfintei Cruci. "Vedem creştinismul primordial închinându-se Sfintei Cruci. Noi învăţăm din sărbătoarea de azi că viaţa noastră este o cruce şi că Mântuitorul, la plinirea vremii, nu a venit să facă o altă religie, ci a venit să le vorbească oamenilor despre iubire. Mântuitorul ne spune că cel ce vrea să-L urmeze să-şi ia crucea sa şi să-I urmeze. Domnul Hristos nu ne-a îndemnat la viaţă comodă, ci ne-a îndemnat să luăm crucea. El nu a venit să facă o nouă ordine umană din lume, ci a venit să ne îndemne să luptăm împotriva răului, să biruim suferinţa. Crucea, prin Iisus Hristos, a devenit emblema şi drapelul creştinilor. Dincolo de oricare semn al crucii trebuie să vedem ridicându-se soarele Învierii", a spus PS Ioachim Băcăuanul.

Pictură din vremea lui Petru Rareş

Părintele arhiepiscop Pimen a citit la final mai multe rugăciuni pentru un grup de elevi de la Regimentul de Jandarmi Fălticeni prezenţi la evenimentul de ieri. Arhim. Mihail Bălan, stareţul Mănăstirii Râşca, a mulţumit arhimandritului Nectarie, stareţul Mănăstirii Ano-Xenia, care a adus spre închinare capul Sfântului Modest şi o părticică din moaştele Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina. La rândul său, arhim. Nectarie şi-a exprimat bucuria de a participa în comuniune la hramul Mănăstirii Râşca şi a transmis binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Părinte Ignatie al Volosului. Arhim. Nectarie a oferit Mănăstirii Râşca un set de sfinte vase. Părintele stareţ Mihail a remarcat că aducerea sfintelor moaşte din Grecia la hramul Mănăstirii Râşca contribuie la întărirea şi ajutorul poporului român "care are mare evlavie la sfinţi, dar în mod deosebit la Sf. Nectarie şi la Sf. Modest". Înalt Preasfinţitul Părinte Pimen a vorbit, în continuare, despre valoarea bisericii monument a Mănăstirii Râşca "care odihneşte ochiul şi înalţă sufletul". "Aici, dacă venim, vedem pictură din vremea lui Petru Rareş şi multe lucruri frumoase din frumuseţile arhitecturii noastre româneşti. Aici, frumuseţea odihneşte ochiul şi înalţă sufletul", a spus IPS Pimen, care a apreciat jertfa arhim. Nectarie care a adus din Grecia sfintele moaşte pentru sărbătoarea de la Mănăstirea Râşca.

Fascinaţi de frumuseţea Mănăstirii Râşca

Credincioşii prezenţi la slujba hramului Mănăstirii Râşca s-au închinat moaştelor Sfântului Ierarh Nectarie şi Sfântului Modest, după care au participat la Sfânta Liturghie. O parte din cei prezenţi s-au împărtăşit cu Trupul şi Sângele Mântuitorului Hristos. "Am venit la această sărbătoare pentru a ne închina la moaştele sfinţilor aduse din Grecia. Ne dorim de la Dumnezeu sănătate copiilor, înţelepciune, credinţă, iertarea păcatelor. Locurile acestea sunt foarte frumoase, iar slujba oficiată azi a fost deosebită. Am venit aici pentru prima dată. Părintele din satul nostru a organizat un pelerinaj special în această zi şi astfel ne-am alăturat şi noi celor 80 de persoane", a declarat Rodica Otalie din comuna Iaslovăţ, judeţul Suceava. "Am ascultat Sfânta Liturghie pentru a urma tradiţia creştinească de a cinsti Sfânta Cruce în această zi. Suntem ataşaţi de această mănăstire pentru că locuim în apropiere. Mănăstirea Râşca este o mănăstire veche, de sute de ani, un loc foarte frumos. Plec de aici cu linişte şi o pace în suflet", a mărturisit Gheorghe Aioanei din Râşca.

Ctitoria lui Petru Rareş de la 1542

Biserica Mănăstirii Râşca a început să fie zidită în anul 1542 în timpul domniei lui Petru Rareş. Timp de aproape jumătate de veac mănăstirea a rămas în ruină, mai precis până în 1611, an în care marele vornic al Ţării de Jos, Costea Băcioc, a refăcut-o pe cheltuiala sa. Din acel an şi până în 1617, cu banii şi cu sprijinul acestui mare vornic, s-au început lucrările de refacere a bisericii, adăugând vechiului sfânt lăcaş un pridvor care a dublat dimensiunile edificiului. Mănăstirea Râşca a suferit jefuiri în anii 1686, 1691, 1697, pntru ca în 1716, sub domnia lui Mihai Racoviţă, să fie pustiită de tătari. Ultima vitregie asupra acestei aşezări monahale a venit în anul 1821, când a fost prădată de 40 de turci. Mănăstirea este refăcută între anii 1823-1827 de arhim. Isaia Râşcanul, egumenul de atunci. În luna decembrie a anului 1921 un incendiu a distrus arhondaricul, acoperişul bisericii şi o parte din chilii. Reparaţiile au început în 1923 şi au fost finalizate în 1931. În ceea ce priveşte pictura Mănăstirii Râşca, cercetările efectuate în ultimele decenii au scos la iveală informaţii preţioase. Ceea ce atrage atenţia, privind pictura murală de la Mănăstirea Râşca, este bizantinismul chipurilor zugrăvite pe ziduri.