„Cuvântul lui Hristos este dătător de viaţă”

Duminică, 17 octombrie 2021, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala Episcopală din Huși. În cuvântul de învățătură, Preasfinția Sa a vorbit despre Pilda semănătorului și despre modul în care ne raportăm la Sfânta Liturghie.

Ierarhul Hușilor a arătat că Domnul Hristos este Cel care seamănă cuvântul în inimile noastre: „Cuvântul lui Hristos, pe care-l auzim în Liturghia Cuvântului, este unul dătător de viață, de lumină, de pace și de multă unitate lăuntrică. Așa este Dumnezeu: pace, lumină, bucurie și unitate. Cuvintele noastre, oricâte intenții bune ar avea îndărătul lor, poartă în ele germenele dezbinării, atât timp cât în noi este chiar și un firicel de păcat. [...] În Liturghia Cuvântului, Hristos este Semănătorul. El este Cel care aruncă sămânța cuvântului Său în inimile noastre. De noi depinde cum rodește cuvântul acesta, câtă disponibilitate, căldură și deschidere avem în a-l primi. Inima noastră este ca locurile unde au fost semănate semințele. Când venim la Liturghie, inima noastră poate să fie ca locul acela de lângă drum, unde a fost pusă sămânța, dar prin negrija noastră am călcat, am zdrobit acea sămânță și nu a mai putut să dea rod”.

Părintele Episcop Ignatie a explicat de ce cuvântul lui Hristos nu rodește în inimile pietrificate și în cele acaparate de grijile vieții: „O inimă ajunge de piatră atunci când nu mai este încălzită de inima lui Dumnezeu, când o hrănim cu păcatul, cu toate micimile de suflet și când lăsăm ca răul să devină energia sufletului și a vieții noastre. Oricât de mult ar arunca Dumnezeu semințele harului în noi, dacă suntem de piatră, nu vom ajunge bogați spiritual, nu vom putea să dăm rod, să fim oameni cu o stare de plinătate duhovnicească”.

Totodată, Preasfinția Sa a afirmat că avem nevoie de multă răbdare pentru a rodi în noi cuvântul lui Hris­tos: „Hristos spune că sămânța căzută pe pământ bun este inima curată, cea care rodește întru răbdare. Dacă suntem atenți, scorul este unul dezavantajos, trei la unu. Trei semințe nu dau nici un fel de rod, doar una singură cade pe un pământ bun - care e o inimă curată - și caută să dea rod întru răbdare. A adânci în noi starea de viețuire în Hristos presupune foarte multă răbdare, ca de altfel orice lucru frumos din lumea aceasta pe care vrem să-l învățăm. Îl deprindem cu multă trudă. Mai sunt momente de dezamăgire, capitulăm, avem tendința de a renunța, dar dacă suntem extrem de motivați și avem o țintă la care vrem să ajungem, un «target» pe care vrem să-l atingem, chiar dacă ne mai clătinăm puțin, vom rămâne statornici, neclintiți, până în momentul în care obținem ceea ce ne-am propus”.