Decizii cruciale pentru salvarea zonei euro

Summitul zonei euro încheiat în noaptea de miercuri spre joi a condus la un ansamblu de măsuri pentru soluţionarea crizei. Reducerea datoriilor Greciei cu 100 miliarde de euro, creşterea fondului UE de susţinere a statelor aflate în dificultate la 1.000 miliarde de euro sunt principalele măsuri decise la cel mai important summit UE din ultimii doi ani.

Fond de criză de 1.000 miliarde de euro

Capacitatea financiară a fondului de urgenţă, Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară (FESF), care este acum de 440 miliarde de euro, va fi crescută la 1.000 miliarde de euro, a declarat preşedintele francez Nicolas Sarkozy la încheierea summitului european la Bruxelles în noaptea de miercuri spre joi. El a salutat, de asemenea, faptul că Banca Centrală Europeană (BCE) se află "în spatele deciziilor care au fost luate".

Acordul final include, pe lângă consolidarea Fondului de salvare financiară (FESF), şi un program de recapitalizare a băncilor pentru a le permite acestora să îşi amortizeze pierderile din datoria greacă.

Datoria Greciei, redusă cu 100 miliarde de euro

Datoria greacă va fi redusă cu 100 miliarde de euro, graţie renunţării de către bănci la aproximativ 50% din creanţele lor, a anunţat joi preşedintele francez Nicolas Sarkozy, în cadrul unei conferinţe de presă.

Efortul băncilor "reprezintă 100 de miliarde de euro", a declarat Sarkozy la încheierea summitului european care a durat zece ore şi a condus la un vast acord global pentru rezolvarea crizei datoriilor. "Creditorii privaţi vor face un efort voluntar de 50%", ceea ce va permite Greciei să evite intrarea în incapacitate de plată, a explicat preşedintele francez. Acelaşi efort va fi cerut băncilor greceşti, dar şi altor bănci, a precizat el. Valoarea "pierderii" băncilor era ultimul mare punct de blocaj în negocierile pentru finalizarea unui plan de răspuns al zonei euro la riscul de propagare a crizei datoriilor.

Acord pentru recapitalizarea băncilor

Fondurile curate dure ale băncilor (capital social şi beneficii puse în fondul de rezervă) vor trebui să atingă 9% "la 30 iunie 2012". Pentru aceasta, "băncile vor trebui să recurgă cu prioritate la surse de capital private". În aşteptarea atingerii acestui obiectiv, "băncile ar trebui să fie supuse anumitor constrângeri privind distribuirea de dividende şi plata de prime".

Autoritatea europeană a băncilor (EBA) a evaluat miercuri la 106 miliarde de euro necesarul de recapitalizare. Băncile elene sunt principalele vizate (30 de miliarde), înaintea băncilor spaniole (26,16 miliarde) şi italiene (14,77 miliarde).

"Regulile de aur" bugetare pentru ţările din zona euro

"Regulile de aur" privind echilibrul bugetar vor fi generalizate. Printre măsurile prevăzute pentru întărirea disciplinei bugetare comune a Uniunii monetare figurează adoptarea de către fiecare stat membru a unor reguli pentru un buget echilibrat, transpunând Pactul de stabilitate şi de creştere în legislaţie, de preferinţă la nivel constituţional sau echivalent, "până la sfârşitul lui 2012".

Franţa şi Germania preconizau, la jumătatea lunii august, ca toate ţările din zona euro să adopte o regulă care să impună, prin Constituţie, limite ale datoriilor şi deficitului. Germania dispune de un astfel de proiect încă din 2009.

Spania a adoptat o astfel de reglementare în septembrie, dar încercările Franţei în această direcţie au fost blocate de opoziţie, care consideră că o astfel de măsură reprezintă "o capcană politică". În Italia, Guvernul a aprobat în septembrie un proiect de includere a "regulii de aur" în legislaţie, însă acesta mai trebuie adoptat şi de Parlament, într-un proces de durată.

De asemenea, liderii europeni au convenit că summiturile zonei euro vor avea loc de două ori pe an.

Totodată, guvernele ţărilor din zona euro sunt nevoite să conteze în continuare pe rolul de pompier al BCE, pentru a susţine ţările fragile precum Italia şi Spania.

Declaraţii la încheierea summitului

"Cred că am putut fi la înălţimea aşteptărilor şi că am făcut ceea ce trebuia făcut" pentru euro, a spus cancelarul german, Angela Merkel, reamintind însă şi divergenţele existente înaintea summitului între statele membre ale zonei euro.

Premierul grec, Giorgios Papandreou, a declarat că pentru Grecia a început "o nouă eră", după summitul european de la Bruxelles, în cursul căruia creditorii ţării au decis o reducere cu 100 miliarde de euro a datoriilor.

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, a salutat ieri dimineaţă "deciziile extrem de importante" luate de liderii zonei euro la summitul de la Bruxelles, unde a fost adoptat un plan împotriva crizei datoriilor.

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a salutat "progresele substanţiale" realizate la summitul european de la Bruxelles, felicitându-i pe liderii zonei euro pentru adoptarea unui "program care va răspunde crizei din regiune".