Enoriaşii din parohia „Sfântul Nicolae“ - Ciurchi cer oprirea lucrărilor din spatele bisericii

▲ Întrucât în spatele bisericii a început construcţia unui cartier de locuinţe, exact pe locul vechiului cimitir al bisericii, credincioşii, în frunte cu cei doi preoţi din parohie, au protestat ieri şi au cerut ca mormintele să rămână la locul lor, aşa cum au fost şi până în prezent ▲ Totodată, reprezentanţii parohiei „Sfântul Nicolae“ - Ciurchi sunt nemulţumiţi şi de faptul că, în timpul dărâmării clădirilor de pe terenul din spatele bisericii, a fost afectată structura de rezistenţă a lăcaşului de cult ▲

Enoriaşii parohiei „Sfântul Nicolae“ - Ciurchi din cartierul ieşean Tătăraşi au ieşit în stradă pentru a-şi cere drepturile. Întrucât în spatele bisericii se construieşte un cartier de locuinţe, amplasat pe locul vechiului cimitir al bisericii, credincioşii, în frunte cu cei doi preoţi din parohie, au protestat ieri şi au cerut ca mormintele să rămână la locul lor, aşa cum au fost şi până în prezent.

„Nu manipulaţi opinia publică în interesul afacerilor“, „Lăsaţi osemintele strămoşilor noştri în vechiul cimitir“ sau „Nu profanaţi mormintele strămoşilor noştri“ sunt doar câteva dintre pancardele care au fost purtate de credincioşii din această parohie.

„Este cimitirul nostru în care sunt înmormântaţi înaintaşii noştri, ctitorii şi binefăcătorii bisericii noastre. Nu vrem ca oasele lor să fie mutate în altă parte, pentru că noi avem obligaţia să ne îngrijim de mormintele lor, şi de aceea trebuie să rămână aici. Vrem să demonstrăm că parohia este prezentă, oamenii îşi asumă responsabilitatea faţă de credinţă şi faţă de înaintaşii noştri. Este un drept al bisericii, un drept istoric, faptic. Sperăm ca şi biserica să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi“, a spus preotul paroh Gheorghe Petraru.

Totodată, credincioşii din Tătăraşi sunt nemulţumiţi şi de faptul că exhumarea este făcută de o echipă de deţinuţi de la Penitenciarul Iaşi care nu respectă aşa cum se cuvine rămăşiţele celor îngropaţi în curtea parohiei. „Au adus deţinuţi şi ei nu respectă mormintele bisericii nostre. Cimitirul a fost neatins două secole, a fost respectat de comunişti, şi s-au trezit acuma să răscolească mormintele şi să manipuleze opinia publică“, spune şi epitropul bisericii, Gheorghe Vasiliu.

Probleme cu structura de rezistenţă a bisericii

Reprezentanţii parohiei „Sfântul Nicolae“ - Ciurchi sunt nemulţumiţi şi de faptul că, în timpul dărâmării clădirilor, care erau înainte pe terenul din spatele bisericii, a fost afectată structura de rezistenţă a lăcaşului de cult. „Au folosit explozibil şi, de la trepidaţiile produse, au apărut crăpături în zidurile bisericii. Am făcut o sesizare la Inspectoratul de Stat în Construcţii, însă ni s-a răspuns că aceste crăpături apărute nu sunt aşa de periculoase, că nu este nici o problemă“, a spus preotul paroh Gheorghe Petraru.

Deşi terenul este în litigiu, iar lucrările continuă în ciuda protestelor bisericii, reprezentanţii lăcaşului de cult au decis să facă rugăciuni pentru cei adormiţi şi înmormântaţi în vechiul cimitir al bisericii.

„Mâine (astăzi- n.r.) vom face un parastas, aici, după Liturghie, pentru că sunt mormintele parohiei noastre, sunt înaintaşii noştri. Ei sunt Biserica Triumfătoare, iar noi, cei de aici, de pe pământ, trebuie să ne rugăm pentru ei“, a spus părintele Petraru.

2.400 de metri pătraţi care au aparţinut bisericii

Biserica „Sfântul Nicolae“ - Ciurchi a avut iniţial şi cimitir în jurul său, la fel ca toate bisericile din oraş. Însă, la începutul perioadei comuniste, cei 2.424 de metri pătraţi din spatele lăcaşului au trecut în proprietatea fabricii de textile. Ulterior, după desfiinţarea fabricii, terenul a trecut de la un proprietar la altul, până în prezent, când a ajuns să fie folosit pentru ridicarea unui complex de locuinţe.

Preoţii au depus o cerere de retrocedare pentru respectivul teren, însă, deocamdată, procesul este pe rol, urmând să fie luată o decizie de către judecători. „Faptul că au fost descoperite osemintele din acest cimitir, demonstrează încă o dată că terenul este al nostru, şi nu al firmelor de acum. Nu este normal să muţi osemintele în altă parte, doar pentru că oamenii de afaceri vor dă facă blocuri aici“, a spus şi părintele protopop Vilie Doroşincă din Protopopiatul Iaşi 2, de unde aparţine biserica.

„Noi facem doar exhumările“

Pe de altă parte, arheologul care supraveghează lucrările, Bobi Apăvăloaiei, spune că el nu face decât să analizeze necropola, să facă exhumările şi să înregistreze datele, restul fiind treaba Academiei şi a preoţilor. „Noi ne facem treaba noastră, adică fotografiem şi notăm tot ce descoperim. Restul, unde sau sub ce formă vor fi înhumate osemintele, este decizia preoţilor. La fel am făcut şi în cazul mitropolitului Veniamin Costachi. Noi am făcut exhumarea, am analizat din punct de vedere istoric, apoi preoţii au fost cei care au luat decizia, nu noi“, a spus Bobi Apăvăloaiei.

Şi reprezentanţii firmei care efectuează construcţiile susţin că nu au nici o vină. Ei îşi fac doar datoria. „Din momentul în care au fost descoperite oasele, nu am mai folosit utilaje grele. Am trecut la muncă manuală, pentru a nu afecta osemintele. Decizia cu privire la ce se va întâmpla cu cele descoperite nu ne aparţine nouă, ci autorităţilor competente“, a spus inginerul Sorin Stănescu.

Ce spun autorităţile

Reprezentanţii Primăriei Iaşi recunosc faptul că autorizaţiile de construcţie au fost date omului de afaceri sirian Michel Nseir, pentru a construi blocuri de locuinţe, fără a face, însă, prea multe verificări. Viceprimarul Constantin Neculau susţine că acel cimitir este neatestat documentar. „Firma în cauză are autorizaţie de construcţie de la Primărie pentru începerea lucrărilor din zona Tătăraşi, în vederea ridicării unui bloc de locuinţe. Cimitirul descoperit acolo nu apare pe nici un plan arhitectural“, a declarat viceprimarul Constantin Neculau.

Potrivit arheologilor, în trecut, Tătăraşi era un sat în apropierea oraşului Iaşi. „Conform mărturiilor rezultate prin această cercetare, a reieşit că cimitirul e mai vechi decât biserica. Am găsit urme de la începutul secolului al XVII-lea“, a afirmat arheologul Stela Cheptea. Potrivit acesteia, Biserica „Sfântul Nicolae“ din Tătăraşi este un monument istoric, însă, în urma schimbării denumirilor de străzi, acest obiectiv a ieşit din atenţia autorităţilor.

În cazul în care reprezentanţii bisericii nu vor găsi înţelegere la autorităţile din România, sunt decişi să meargă mai departe, chiar până la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

▲ Scurt istoric al bisericii

Biserica „Sfântul Nicolae“ - Ciurchi a fost construită între anii 1810-1813 prin strădania preoţilor Ştefan Măcărescu şi Gheorghe Gavrilescu, împreună cu enoriaşii din „mahalaua Tătăraşi ot bivolărie“. Biserica a fost zidită pe temelia uneia mai vechi, despre care există o primă menţiune la anul 1754. Icoanele reprezentând pe Mântuitorul, Maica Domnului, pe Sfântului Ierarh Nicolae şi pe Sfinţii Arhangheli sunt îmbrăcate în argint pe cheltuiala epitropilor bisericii şi a enoriaşilor.