Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a slujit duminică, 30 iulie, Sfânta Liturghie în biserica Parohiei Grădiște I-Arad, județul Arad. Vizita și slujirea în această comunitate au fost prilejuite de cea de-a 12-a ediție a Festivalului Românilor de Pretutindeni, organizat de părintele paroh Mihai-Octavian Blaj. Împreună cu Înaltpreasfinția Sa au slujit pr. conf. dr. Vasile Pop, pr. paroh Mihai-Octavian Blaj, pr. Viorel Mierlușcă și arhid. Bogdan Noghiu, inspector la Centrul eparhial.
În cuvântul de învățătură, chiriarhul arădean a vorbit despre „Pâine și viață” (cf. I Cor. cap. 1; Matei cap. 14), elemente care sunt într-o strânsă legătură, fiind darul lui Dumnezeu și de aceea se cuvine să le cerem continuu în rugăciune, așa cum și facem în „Tatăl nostru”. Ierarhul a mai spus că pâinea vieții este Însuși Mântuitorul, dând astfel prioritate vieții sufletești.
După Sfânta Liturghie, Festivalul Românilor de Pretutindeni a continuat în spațiul special amenajat în curtea bisericii parohiale.
În Duminica a treia din Sfântul și Marele Post, închinată de Biserica Ortodoxă cinstirii Sfintei și de viață făcătoarei Cruci, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învățătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale, explicând sensurile duhovnicești ale textului evanghelic duminical (Marcu 8, 34-38; 9, 1).
A treia ediție a seriei de conferințe duhovnicești „Tinerii și provocările lumii contemporane” a debutat, în seara zilei de vineri, 21 martie 2025, la Biserica „Așezămintele Brâncovenești - Domnița Bălașa”, Paraclis Patriarhal, din Capitală. Prima prelegere adresată tinerilor a fost susținută de Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.
Astăzi, 21 martie 2025, la Reședința Mitropoliei Basarabiei din Chișinău, s‑a desfășurat ședința de lucru a Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei, un moment de mare importanță pentru viața
Joi, 20 martie 2025, au debutat la Bârlad Zilele „Alexandru Ioan Cuza”, eveniment anual organizat de municipalitatea bârlădeană cu prilejul nașterii Domnului Unirii. Anul acesta, la împlinirea a 205 ani de la
.jpg)
Duminica a treia din Post (a Sfintei Cruci) Marcu 8, 34-38; 9, 1 Zis-a Domnul: Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-şi scape
„În vremea aceea, trecând Iisus, a văzut pe Levi al lui Alfeu șezând la vamă și i-a zis: Urmează-Mi! Iar el, ridicându-se, I-a urmat. Și, când ședea El în casa lui Levi, mulți vameși și păcătoși
Fraților, având Arhiereu mare, Care a străbătut cerurile, pe Iisus, Fiul lui Dumnezeu, să ținem cu tărie mărturisirea. Că nu avem Arhiereu care să nu poată suferi cu noi în slăbiciunile noastre, ci ispitit
Sfântul Nicon (†251) era din Neapole, bărbat frumos la chip şi ostaş viteaz în războaie, biruind cu suliţa şi cu sabia acolo unde lupta era mai grea. Întorcându-se într-una din
Sfântul Ioan Casian, Aşezămintele mănăstireşti, Cartea a IV-a, cap. 32-43, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 57, pp. 157-162 „Cine nu-şi ia crucea lui şi nu-Mi urmează Mie, nu
Crucea e răspunsul la acuza că Dumnezeu a eșuat în creație, că răul, ura, moartea, nedreptatea, boala ne copleșesc. Că binele e sufocat de demon și nu mai are nici o șansă de a triumfa, deși crucea are pe re
A treia duminică din Postul Mare este dedicată cinstirii Sfintei Cruci. După cum în mijlocul Raiului era sădit Pomul Vieţii, tot aşa în mijlocul Postului Mare este cinstită Sfânta Cruce, cea de viaţă făcătoare. Părinţi au sădit Sfânta Cruce în mijlocul Postului Mare ca să ne amintească şi de lăcomia lui Adam, dar în acelaşi timp să ne arate, prin pomul acesta, şi înlăturarea osândei lui. Acum Biserica ne pune înainte Sfânta Cruce pentru a vedea ţinta postirii noastre, şi anume Săptămâna Mare când trăim plenar Sfintele şi Mântuitoarele Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos.
Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii, unul foarte profund, dens și uneori greu de asimilat. Temele abordate de el, cum sunt distincția dintre ființă și lucrările nezidite în Dumnezeu, distincția dintre teologie și vederea lui Dumnezeu în lumină, sunt adânci, greu de expus în cuvinte. Nici exprimarea lui nu este simplă, pe alocuri chiar aticizată și, mai mult, deși se folosește destul de des de metoda argumentației de tip aristotelian, documentaţia lui este laborioasă, nu ușor de urmărit, parcă vrând cu tot dinadinsul să-i invite pe detractorii lui să-i recitească paragrafele! Deci, da, Grigorie Palama este un teolog greu de descifrat și trebuie să recunoaștem și greu de digerat, nu numai de frații noștri de alte confesiuni, dar uneori și de noi. Bunăoară, citindu-l pe Varlaam, Achindin și mai ales pe Grigoras sau Dexios, s-ar putea să ni se pară la început mai clari, mai logici, mai digerabili! Totuși, dincolo de aceste dificultăți, Grigorie Palama este teologul luminii nezidite al lui Dumnezeu, teologul care ne arată cum să urcăm muntele Taborului pentru a-L întâlni acolo pe Hristos, izvorul luminii. Învățătura lui este despre viață, viața în Hristos.
