Expoziția „Mărturii din Gulag”, la Timișoara

Expoziția fotodocumentară „Mărturii din Gulag: memoria victimelor regimului totalitar-comunist” a fost vernisată marți, 24 septembrie, la Memorialul Revoluției din Timișoara. Evenimentul face parte din proiectul „Cultura memoriei pentru societățile în proces de transformare democratică: promovarea celor mai bune practici între Lituania și Republica Moldova”, susținut de programul „The Development Cooperation and Democracy Promotion Programme” al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania în Republica Moldova.

Expoziția prezintă mărturii despre represiunile politice și deportările în masă din perioada sovietică, fiind elaborată pe baza documentelor și imaginilor din fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, precum și a materialelor valorificate în cadrul programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”. Publicul are ocazia să descopere ororile regimului sovietic și să reflecteze la consecin­țele acestuia asupra socie­tății de ­astăzi.

La deschiderea expoziției a fost prezent și preotul Cristian Păiș, inspector eparhial reprezentant, care a rostit rugăciunea „Tatăl nostru” și a binecuvântat manifestarea. Apoi, Gino Rado, preșe­dintele Memorialului Revoluției, a prezentat tema expoziției, după care au luat cuvântul online coordonatorii proiectului, dr. Virgiliu Bârlădeanu și dr. Ludmila D. Cojocaru din Chișinău.

Expoziția evocă efectele devastatoare ale instaurării regimului sovietic în teritoriile de peste Prut, consecințe resimțite până în prezent. Sovietizarea forțată și represiunile staliniste au debutat în 1940, când au fost adoptate hotărâri pentru recrutarea forțată a 59.500 de persoane din zonele rurale, trimise să muncească în industria carboniferă și siderurgică a URSS. 

În iunie 1941, primele deportări au afectat 4.507 persoane, iar 13.885 de oameni au fost exilați. Un al doilea val de deportări, desfășurat în iulie 1949, a dus la deportarea a 35.796 de persoane în Siberia și Kazahstan, iar cel de-al treilea val, din aprilie 1951, a avut un caracter confesional, afectând 2.617 persoane, inclusiv copii, membri ai organi­zațiilor religioase persecutate. Un alt aspect prezentat în expoziție este politica de rechiziții de cereale impusă de sovietici în Basarabia, care, între 1946 și 1947, a dus la moartea a aproximativ 200.000 de oameni din cauza foametei, iar alte 350.000 de persoane au suferit de malnutriție.