Hram la mănăstirea gorjeană Lainici

Praznicul Intrării în biserică a Maicii Domnului a adunat sute de credincioşi la hramul Mănăstirii Lainici. Sărbătoarea este legată de hramul bisericii celei vechi, înălţată în cea de a doua jumătate a secolului al XVII-lea de monahii care au vieţuit în aceste locuri. 

 

Încă din seara zilei de miercuri, 20 noiembrie, biserica cea nouă şi curtea mănăstirii s-au umplut cu pelerinii veniţi din întreaga Oltenie, din Hunedoara şi din alte oraşe ale ţării, pentru a lua parte la Vecernia cu Litie şi la Privegherea de la mănăstire. După slujbă, cei prezenţi s-au putut închina la moaştele Sfântului Cuvios Irodion, aşezate în pronaosul sfântului lăcaş. A doua zi, Sfânta Liturghie a fost oficiată de IPS Irineu şi de PS Nicodim, înconjuraţi de un numeros sobor de preoţi şi diaconi. 

La final, credincioşii au pus la inimă cuvântul de învăţătură rostit de Mitropolitul Olteniei, care a explicat dimensiunea dogmatică şi importanţa duhovnicească a sărbătorii. IPS Irineu a arătat totodată că venirea Maicii Domnului la templu s-a petrecut potrivit scripturilor, după înţelepciunea lui Dumnezeu, ca o împlinire a profeţiilor vetero-testamentare. „Înţelegem că Maica Domnului este împlinirea multor făgăduinţe Domnului. Ea este Cetatea Sfântă, Noul Sion, Ierusalimul cel nou, aleasă din mulţimea de fecioare pentru frumuseţea sufletului ei. Nici sfinţenia lui Moise sau a drepţilor Vechiului Testament nu se compară cu sfinţenia Fecioarei. Numai prin ea noi am fost aduşi la Dumnezeu. Maica Domnului reface drumul lui Adam şi se vede ca în Rai, stând de vorbă cu Dumnezeu faţă către faţă. Dintre fiicele lui Adam, Preacurata Fecioară ascultă de Dumnezeu şi Îl vede, după cuvintele psalmistului David: «Ascultă fiică şi vezi şi pleacă urechea ta». Dumnezeu a ales-o spre a fi vas ales al Său, rânduind să fie întâmpinată la templu chiar de arhiereu. Momentul urcării treptelor arată determinarea şi familiaritatea cu care prunca de numai 3 ani vine în Casa Domnului ca în propria casă. Este de la sine înţeles că Maica Domnului trebuia să fie acolo unde sălăşluia sfinţenia în cel mai înalt chip, în Sfânta Sfintelor, laolaltă cu Tablele Legii, mana cerească sau toiagul lui Aaron“. 

Vorbind despre această sfinţenie, Mitropolitul Olteniei a arătat că numai în Biserică se arată deplin şi se dobândeşte prin împărtăşirea cu Sfintele Taine. „Sfinţenia o dobândim prin rugăciune, prin închinăciune, metanie, citirea Sfintelor Scripturi şi, în chip deosebit, prin Sfintele Taine. Sfinţenia înseamnă luminarea sufletului şi curăţirea lui de tot ceea ce este rău. Când ne împărtăşim cu Sfintele Taine noi ne îmbrăcăm cu aceeaşi haină pe care am primit-o la botez. Sfinţenia lui Dumnezeu ne încălzeşte sufletele spre evlavie şi spre credinţă în El. Chiar şi voinţa noastră slăbită se reactiveaza atunci când ne atingem de Sfintele Taine. În Casa lui Dumnezeu suntem cuprinşi de razele de lumină dumnezeiască ale Mântuitorului Iisus Hristos. Prin ea alungăm gândurile şi poftele necurate. Ea luminează toate încheieturile vieţii noastre, nerămânând nici un ungher neluminat. În biserică ne întâmpină Maica Domnului ca o mamă. Ne aşteaptă să intrăm şi să rămânem în Biserică până la sfârşitul vieţii noastre“, a conchis IPS Părinte Mitropolit.

 

La final, toţi cei prezenţi au luat parte la tradiţionala agapă frăţească, organizată în trapeza sfintei mănăstiri.