Hram la Mănăstirea Prislop

De sărbătoarea Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan, Mănăstirea Prislop din judeţul Hunedoara şi-a serbat unul dintre hramuri. La hram au fost prezenţi nouă arhierei ai Bisericii Ortodoxe Române şi mulţimi de credincioşi.

Sfânta Liturghie arhierească a fost săvârşită de Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi. Au fost prezenţi Înalt Preasfinţitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului, Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor, Preasfinţitul Daniil, Episcop-locţiitor al Episcopiei Dacia Felix, Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, preoţi şi diaconi. Slujba religioasă, la care au participat numeroşi credincioşi, a fost oficiată pe un podium special amenajat în imediata apropiere a bisericii Mănăstirii Prislop.

IPS Mitropolit Irineu al Olteniei, în cuvântul de învăţătură rostit la finalul Sfintei Liturghii, a vorbit despre personalitatea Sfântului Apostol Ioan, iar IPS Mitropolit Laurenţiu, aflat în vizită pentru prima dată în Episcopia Devei şi Hunedoarei de când aceasta a devenit sufragană Mitropoliei Ardealului, a subliniat în cuvântul său importanţa Mănăstirii Prislop. "Mănăstirea Prislop a constituit în timpul vremurilor care s-au scurs peste dânsa un focar de spiritualitate, un centru deosebit al evlaviei şi al rezistenţei credinţei ortodoxe. De aceea, cu multă dragoste, am venit de multe ori, nu numai acum, la sărbătorile acestei sfinte mănăstiri", a spus IPS Laurenţiu. La final, chiriarhul locului, Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, a mulţumit înalţilor oaspeţi pentru bucuria de a sluji împreună.

Exemple de vieţuire duhovnicească la Prislop

Mănăstirea Prislop a fost întemeiată, potrivit tradiţiei, la cumpăna secolelor XIV- XV, de către Sfântul Nicodim, considerat reorganizatorul şi îndrumătorul monahismului românesc medieval. Lăcaşul de cult al mănăstirii a fost rectitorit în 1564 de domniţa Zamfira, fiica domnitorului Moise Vodă al Ţării Româneşti, fiind supus în timp mai multor renovări. De numele acestui aşezământ monahal din Ţara Haţegului se leagă numeroase exemple de înaltă vieţuire duhovnicească, cele mai cunoscute fiind Sfântul Ioan de la Prislop, canonizat în 1992 şi prăznuit în fiecare an la 13 septembrie, şi marele duhovnic Arsenie Boca (1910-1989), personalitate marcantă a monahismului românesc al secolului XX.