Hram luminos la ctitoria Sfântului Antim Ivireanul din Capitală

La Mănăstirea Antim din Bucureşti a fost prăznuit ieri, 27 septembrie, Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Ţării Româneşti, ctitorul şi ocrotitorul duhovnicesc al aşezământului monahal. În biserica mare a mănăstirii, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, care a prezentat, la finalul slujbei, şi cea mai nouă apariţie editorială despre aşezământul monahal din Capitală: albumul aniversar „Sfânta Mănăstire Antim. Istorie, cultură şi spiritualitate (1713-2013)“.

Prăznuirea Sfântului Ierarh Antim Ivireanul, care a fost Mitropolitul Ţării Româneşti între anii 1708 şi 1716, a început ieri-dimineaţă la Mănăstirea Antim cu slujba Ceasurilor şi cu Acatistul sfântului. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de slujitori din care au făcut parte părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei patriarhale şi Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor, părintele arhimandrit Veniamin Goreanu, consilier administrativ-bisericesc al Arhiepiscopiei Bucureştilor, părintele protosinghel Vincenţiu Oboroceanu, stareţul Mănăstirii Antim, precum şi alţi părinţi monahi din obştea Mănăstirii Antim, preoţi şi diaconi. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost cântate de grupul psaltic al mănăstirii. Veşmintele liturgice purtate de slujitori, care au avut predominantă culoarea roşie, au amintit credincioşilor prezenţi că Sfântul Ierarh Antim este pomenit şi cinstit în rândul martirilor sau al mucenicilor pentru că viaţa i-a fost luată de necredincioşi pentru dragostea şi râvna pe care le avea faţă de Biserică şi faţă de Dumnezeu. Aceste două virtuţi le-a pus mai înainte de binele său vremelnic şi pământesc.

În cuvântul de învăţătură rostit după citirea Sfintei Evanghelii, Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul a prezentat câteva caracteristici definitorii ale vieţii Sfântului Antim Ivireanul, care, deşi aparţinea după trup neamului georgian, el a fost adoptat de pământul românesc şi s-a identificat cu specificul şi vocaţia ctitoricească şi mucenicească ale poporului român. „Evanghelia de la Sfântul Luca (12, 32-40) a fost aleasă să fie citită astăzi, în ziua de pomenire a Sfântului Ierarh Antim, pentru că din viaţa lui cunoscută cu multe detalii datorită mai multor cronici care păstrează în scris amintirea plină de slavă a acestui mare Mitropolit al Ţării Româneşti de la începutul secolului al XVIII-lea, arată că a întrupat cele două valori pe care astăzi Evanghelia ni le-a pus în faţă. Sfântul Antim a fost un ierarh filantrop, a avut întotdeauna la inima lui de păstor al turmei lui Hristos din Ţara Românească pe cei săraci, pe cei năpăstuiţi, pe cei fără şcoală, fetele singure şi orfane. De asemenea, în toţi anii săi de arhipăstorire, ca Episcop al Râmnicului şi apoi ca Mitropolit al Ţării Româneşti, a privegheat cu osârdie şi, asemenea Păstorului cel bun, Mântuitorul Iisus Hristos, şi-a pus viaţa pentru turma încredinţată lui de Dumnezeu“, a spus Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul.

Hramul din acest an a avut şi o semnificaţie deosebită pentru Mănăstirea Antim, întrucât în 2013 se împlinesc trei veacuri de când Sfântul Ierarh Antim a început construcţia mănăstirii. Pentru aniversarea de anul acesta, obştea monahală a pregătit un nou album cu imagini, documente şi articole, tipărit la Editura BASILICA a Patriarhiei Române, intitulat „Sfânta Mănăstire Antim. Istorie, cultură şi spiritualitate (1713-2013)“. Lucrarea se deschide cu un cuvânt de binecuvântare al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.