Credincioşii bucureşteni îl cinstesc an de an pe Sfântul Alexie, ocrotitorul parohiei bucureştene de pe Calea Şerban Vodă. Sfântul Alexie, omul lui Dumnezeu, nu este doar ocrotitorul acestei parohii bucureştene, ci şi al tuturor credincioşilor care se nevoiesc să ajungă şi ei asemenea Sfântului Alexie, "oameni ai lui Dumnezeu". În tradiţia populară, Sfântul Alexie este numit şi "cel cald", fiindcă din această zi se dezgheaţă pământul şi începe anotimpul cald, de aceea şi existenţa colindului, "Alexiile". Biserica "Sfântul Alexie, omul lui Dumnezeu" este singura cu acest hram în Arhiepiscopia Bucureştilor. Actuala biserică a fost ridicată pe locul unei mai vechi biserici din lemn şi este ctitoria jupânului Alexie Arnăutu şi a soţiei sale, Maria, care în anul 1799 au construit sfântul lăcaş prin cheltuiala proprie. (I.B.)
În toate sfintele lăcașuri, astă-seară, 7 aprilie, a fost săvârșită Denia din Sfânta și Marea Miercuri. La Catedrala Patriarhală, această slujbă a fost oficiată de un sobor de preoți și diaconi, cuvântul de învățătură fiind rostit de părintele prof. univ. dr. George Grigoriță, consilier patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod și cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București.
Proiectul parohial „Familia - spațiul în care cultivăm și învățăm iubirea” s‑a încheiat într‑o atmosferă plină de emoție, bucurie și solidaritate, după o serie de activități educative, creative
În atmosfera luminoasă a sărbătorii Floriilor, Biserica „Buna Vestire”‑Giulești a devenit duminică, 5 aprilie, după slujbă, locul unei emoționante întâlniri între artă, credință și solidaritate.
Astăzi, 7 aprilie 2026, de Ziua Mondială a Sănătății, la Spitalul Municipal de Urgență din Roman, județul Neamț, a avut loc un moment de aleasă trăire duhovnicească prin săvârșirea Tainei Sfântului Maslu pentru pacienții internați și pentru cadrele medicale care își desfășoară activitatea în această instituție. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, înconjurat de un sobor de preoți de caritate din care a făcut parte și pr. Ilarion Mâță, consilier la Sectorul social‑filantropic și misionar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.
.jpg)
Duminica a 6-a din post (a Floriilor) Ioan 12, 1-18 În vremea aceea, cu şase zile înainte de Paşti, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, pe care îl înviase din morţi. Şi I-au făcut acolo cină şi
„În vremea aceea, fiind Iisus în Betania, în casa lui Simon Leprosul, S-a apropiat de El o femeie, având un alabastru cu mir de mare preț, și l-a turnat pe capul Lui pe când ședea la masă. Și văzând
Fraților, bucurați-vă pururea întru Domnul. Și iarăși zic: Bucurați-vă! Îngăduința voastră să se facă știută tuturor oamenilor. Domnul este aproape. Nu vă împovărați cu nicio grijă, ci, întru
Sfântul Apostol Irodion era din aceeaşi cetate cu Sfântul Apostol Pavel, Tarsul Ciliciei din Asia Mică, fiind rudă cu acesta. El a fost pus de Sfinţii Apostoli episcop şi pe mulţi elini păgâni i-a convertit la
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 547-548 „Fiind bolnav, Părintele Gherasim (Ilie) nu mai putea sta în picioare la slujbe. Dar de la Sfânta
În fiecare an, sărbătoarea Învierii Domnului aduce în inimile noastre o bucurie care nu poate fi cuprinsă în cuvinte. Hristos Cel Răstignit şi Înviat ne descoperă sensul profund al vieţii, biruinţa asupra mo
Sărbătoarea Sfintelor Paști sau sărbătoarea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos este cea mai mare sărbătoare a creștinătății. Învierea Domnului Hristos înseamnă biruința sau victoria iubirii Lui smerite și milostive asupra urii și invidiei, trădării și fricii, asupra păcatului, a iadului și a morții. Domnul Iisus Hristos Cel răstignit a înviat din morți „cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”[2]. Aceasta este suprema veste bună pentru creștinătate și omenirea întreagă, și anume începutul unei alte vieți, viața veșnică din Împărăția cerurilor. De aceea, se cântă în noaptea de Sfintele Paști: „prăznuim omorârea morții [...] și începătura altei vieți, veșnice”[3].
Fără repere, orice itinerar este neîmplinit. Ne raportăm astăzi formal la norme şi reguli, căutând să dobândim virtuţi. Rămânem însă departe de simţirea prezenţei lui Dumnezeu în viaţa noastră ş
