Preasfințitul Părinte Episcop Vincențiu a săvârșit miercuri, 14 septembrie, Sfânta Liturghie la Mănăstirea Coslogeni din județul Călărași, se arată pe site-ul eparhiei, sf-esc.ro. Praznicul Înălțării Sfintei Cruci este și hramul acestui așezământ.
Un grup restrâns al Corului „Mihail Vulpescu” al Protopopiatului Călărași a dat răspunsurile liturgice. În cuvântul de învățătură, ierarhul a arătat importanța postului din această zi, care ne aduce aminte de patimile și moartea Mântuitorului Iisus Hristos, despre asumarea Crucii și urmarea lui Hristos în viața noastră de zi cu zi.
Tot în această zi, ierarhul a vizitat obștea Mănăstirii Libertatea, județul Călărași.
Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, joi, 13 martie, începând cu ora 18:00, a debutat ciclul de conferințe prepascale organizat de către Facultatea de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, consacrat Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anului comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX‑lea.
Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova a organizat, în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” - Dolj, Muzeul Cărții și Exilului Românesc din Craiova, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, Editura Predania şi TVR Craiova, conferința „Simbolul niceo‑constantinopolitan: credință, filosofie și adevăr”, susținută de pr. prof. univ. dr. Daniel Benga, cadru didactic la Institutul de Teologie Ortodoxă al Universității „Ludwig‑Maximilian” din München, Germania. Evenimentul a avut loc în sala de festivități a Facultății de Teologie Ortodoxă din Craiova, joi, 13 martie, și a fost inclus în seria Atelierelor de lectură SYNAXIS, ajunse la a treia ediție, având tema generală: „Ce este adevărul? Despre cunoaștere și discurs”, punând în lumină relația dintre credință, filosofie și adevăr.
În Catedrala Arhiepiscopală „Înălțarea Domnului” din municipiul Buzău a avut loc miercuri seară, 12 martie, primul eveniment cultural din seria „Chipuri și cuvinte duhovnicești”, organizată de Sectorul
Pe șantierul Catedralei Naționale s‑au înregistrat în ultimele luni progrese semnificative. Vremea plăcută adusă de începutul de primăvară i‑a impulsionat atât pe muncitorii care se ostenesc cu edificarea celui mai impresionant lăcaș de închinare al Bisericii Ortodoxe Române, cât și pe iconarii și specialiștii care îmbogățesc, pe zi ce trece, veșmântul iconografic al bisericii realizat în tehnica mozaic.
.jpg)
Duminica a 2-a din post (a Sfântului Grigorie Palama) Marcu 2, 1-12 În vremea aceea, intrând iarăşi Iisus în Capernaum, după câteva zile s-a auzit că este în casă. Şi îndată s-au adunat aşa de
Umanismul, așa cum ni‑l prezintă istoria ultimelor secole, a pus în centrul atenției omul, uitând de raportarea lui la Creator. Însă „emanciparea” realizată nu a condus la împlinirea omului, la fericirea
Fraților, prin credință, Moise, când s-a făcut mare, n-a voit să fie numit fiul fiicei lui Faraon, ci a ales mai bine să pătimească cu poporul lui Dumnezeu, decât să aibă dulceața cea trecătoare a
Sfântul Benedict, al cărui nume înseamnă binecuvântat, era din cetatea Nursia, Italia, nu departe de Roma. S-a născut în anul 480 din părinţi dreptcredincioşi, cu bună stare. Fiind
Sfântul Grigorie Palama, Capitole despre rugăciune și curăția inimii, 3, în Părinți și Scriitori Bisericești (2022), vol. 21, pp. 416-417 „(...) De aceea, cel care prin purtarea de grijă în vremea
Ne-am obișnuit cu comemorările din fiecare an ale Bisericii noastre ortodoxe, care marchează atât momente istorice, cât și liturgice, dogmatice sau spirituale, încercând să trezească conștiința credincioșilor spre o viață activă și unitară din perspectiva mesajului pe care îl transmite.
Unii călugări din mănăstirile athonite, numiţi şi isihaşti, au ajuns să vadă lumina necreată a lui Dumnezeu. Dar adversarii lor respingeau posibilitatea vederii lui Dumnezeu de către om, negau distincţia dintre fiinţă şi energii în Dumnezeu, excluzând orice posibilitate de comuniune reală a omului cu Dumnezeu. Cel care a luat iniţiativa de a le răspunde acestora a fost Sfântul Grigorie Palama, care a vorbit despre posibilitatea cunoaşterii şi a unirii cu Dumnezeu, afirmând că nu există natură (fiinţă) nelucrătoare care să nu se manifeste în afară prin energii. Sfântul, pentru care isihasmul devenise un mod de viaţă, a răspuns că isihaştii nu văd Fiinţa lui Dumnezeu, ci energiile necreate care se revarsă din Fiinţa Lui.
Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii, unul foarte profund, dens și uneori greu de asimilat. Temele abordate de el, cum sunt distincția dintre ființă și lucrările nezidite în Dumnezeu, distincția dintre teologie și vederea lui Dumnezeu în lumină, sunt adânci, greu de expus în cuvinte. Nici exprimarea lui nu este simplă, pe alocuri chiar aticizată și, mai mult, deși se folosește destul de des de metoda argumentației de tip aristotelian, documentaţia lui este laborioasă, nu ușor de urmărit, parcă vrând cu tot dinadinsul să-i invite pe detractorii lui să-i recitească paragrafele! Deci, da, Grigorie Palama este un teolog greu de descifrat și trebuie să recunoaștem și greu de digerat, nu numai de frații noștri de alte confesiuni, dar uneori și de noi. Bunăoară, citindu-l pe Varlaam, Achindin și mai ales pe Grigoras sau Dexios, s-ar putea să ni se pară la început mai clari, mai logici, mai digerabili! Totuși, dincolo de aceste dificultăți, Grigorie Palama este teologul luminii nezidite al lui Dumnezeu, teologul care ne arată cum să urcăm muntele Taborului pentru a-L întâlni acolo pe Hristos, izvorul luminii. Învățătura lui este despre viață, viața în Hristos.
