La hramul Schitului `Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, Ardeu, judeţul Hunedoara, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, și Preasfințitul Părinte Nestor Hunedoreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei. Înainte de începerea slujbei, s-au rostit rugăciunile rânduite și lăcașul de cult, aflat în construcție, a fost stropit cu agheasmă, iar apoi a fost săvârșită Sfânta Liturghie. Preasfințitul Părinte Nestor Hunedoreanul a rostit cuvântul de învățătură, iar la finalul slujbei, Preasfințitul Părinte Episcop Gurie a îndemnat credincioșii să mediteze la smerenia Sfântului Ioan Botezătorul.
Voluntarii Asociației Studenților Teologi Ortodocși (ASTO) din București au participat în perioada 21‑23 martie la o serie de activități educative și spirituale menite să le îmbogățească experiența de formare și să le consolideze spiritul de echipă. Sesiunile de formare s‑au desfășurat la Centrul social‑pastoral „Sfânta Cruce” de la mănăstirea prahoveană Caraiman și a făcut parte din proiectul „Studenți în formare”.
Praznicul Bunei Vestiri a fost sărbătorit în noaptea de luni spre marți, 24‑25 martie, la mănăstirea buzoiană Ciolanu, printr‑un program liturgic special. După slujba Privegherii, Înaltpreasfințitul
Praznicul Bunei Vestiri a fost serbat marți și la Paraclisul episcopal „Buna Vestire” din Tulcea, care este și cea mai veche biserică din municipiul Tulcea, de peste 170 de ani. Datorită reparațiilor capitale în care se găsește Biserica „Buna Vestire” (grecească) încă din anul 2021, slujba sărbătorii a fost oficiată într‑o capelă situată în imediata vecinătate a lăcaşului de cult.
Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”, în colaborare cu Facultatea de Filosofie, ambele din cadrul Universităţii din Bucureşti, organizează în perioada 27‑28 martie 2025 conferinţa națională cu tema „Contemplând Cuvântul prin cuvinte și în tăcere”. Acest eveniment reprezintă ediția a II‑a a unei serii de manifestări anuale ce se desfăşoară sub egida „Filosofie şi Filocali”. Înțelegând filosofia ca un „mod de viață”, iar textele filocalice ca „modele de viață”, prin seria de conferințe anuale se doreşte ca teme ale vieții creștine prezente în textele filocalice să fie abordate în dublă lectură, filosofică și teologică, pentru a face înțeleasă mai bine deosebirea dintre literă și duh. Deschiderea evenimentului va avea loc în amfiteatrul „ Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman” din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”.
.jpg)
Duminica a 4-a din Postul Mare (a Sfântului Cuvios Ioan Scărarul) Marcu 9, 17-32 În vremea aceea a venit un om la Iisus, zicându-I: Învăţătorule, am adus la Tine pe fiul meu, care are duh mut. Şi, oriunde-l
„În zilele acelea Elisabeta, soția lui Zaharia, a zămislit și s-a tăinuit pe sine cinci luni, zicând: Astfel mi-a făcut mie Domnul în zilele în care a socotit să ridice dintre oameni ocara mea. Iar în a șas
Fraților, Cel ce sfințește și cei ce se sfințesc dintr-Unul sunt toți; de aceea, nu se rușinează să-i numească pe ei frați, zicând: «Spune-voi fraților mei numele Tău. În mijlocul Bisericii Te voi
Sfântul Arhanghel Gavriil este unul dintre cei 7 întâistătători ai oştilor cereşti, care a fost trimis de Dumnezeu pe pământ spre a face tot binele firii omeneşti. Când Moise era în pustie, Gavriil Arhanghelul l-a învăţat să scrie cărţile Facerii, despre cele dintâi neamuri şi timpuri.
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XIV, IV, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, pp. 170-171 „Cel mai bun lucru este să nu păcătuiești, iar dacă păcătuiești, să simți
În Duminica a 4-a a Marelui Post îl pomenim pe Sfântul Ioan Scărarul, un părinte nevoitor al Bisericii care a trăit în secolele 6-7. Prețuit în lumea monahală pentru lucrarea „Scara” sau „Scara
Biserica noastră va sărbători mâine unul dintre cele mai frumoase şi mai importante praznice împărăteşti, Buna Vestire sau Blagoveştenia, cea dintâi sărbătoare închinată Maicii Domnului. În primele
Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii, unul foarte profund, dens și uneori greu de asimilat. Temele abordate de el, cum sunt distincția dintre ființă și lucrările nezidite în Dumnezeu, distincția dintre teologie și vederea lui Dumnezeu în lumină, sunt adânci, greu de expus în cuvinte. Nici exprimarea lui nu este simplă, pe alocuri chiar aticizată și, mai mult, deși se folosește destul de des de metoda argumentației de tip aristotelian, documentaţia lui este laborioasă, nu ușor de urmărit, parcă vrând cu tot dinadinsul să-i invite pe detractorii lui să-i recitească paragrafele! Deci, da, Grigorie Palama este un teolog greu de descifrat și trebuie să recunoaștem și greu de digerat, nu numai de frații noștri de alte confesiuni, dar uneori și de noi. Bunăoară, citindu-l pe Varlaam, Achindin și mai ales pe Grigoras sau Dexios, s-ar putea să ni se pară la început mai clari, mai logici, mai digerabili! Totuși, dincolo de aceste dificultăți, Grigorie Palama este teologul luminii nezidite al lui Dumnezeu, teologul care ne arată cum să urcăm muntele Taborului pentru a-L întâlni acolo pe Hristos, izvorul luminii. Învățătura lui este despre viață, viața în Hristos.
