Întâmpinarea moaștelor Sfintei Împărătese Elena la Mănăstirea Pantocrator

O delegație din Veneția a adus, în seara zilei de 30 aprilie 2025, la Mănăstirea Pantocrator din Drăgănești‑Vlașca, județul Teleorman, racla ce adăpostește moaștele întregi ale Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Delegația a fost întâmpinată de Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, împreună cu părintele arhimandrit Serafim Baciu, vicar administrativ al Episcopiei Alexandriei și Teleormanului, părintele arhimandrit Sebastian Serdaru, starețul mănăstirii, alături de obștea mănăstirii și de numeroșii pelerini veniți să se închine.

Citiți și: Cinstitele moaște ale Sfintei Împărătese Elena pentru prima dată în țara noastră

Acest eveniment este prilejuit de hramul de primăvară al așezământului monahal, închinat Duminicii Femeilor Mironosițe, 4 mai.

În continuare, a fost săvârșită o slujbă specială la Altarul de vară al mănăstirii de către Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La finalul slujbei, Preasfinția Sa a subliniat că aducerea în România a moaștelor Sfintei Împărătese Elena, cu prilejul Anului Centenar și al hramului Mănăstirii Pantocrator, reprezintă o bucurie duhovnicească deosebită, un moment în care fiecare dintre noi se întâlnește cu Dumnezeu prin sfinții Săi.

„Este o aleasă bucurie să mărturisim într‑un singur glas minunea care a însuflețit generațiile de creștini de‑a lungul timpului și pe care sunt întemeiate credința și nădejdea fiecăruia dintre cei care au primit botezul creștin, implicit a noastră, a celor care suntem astăzi aici, la ceas de sărbătoare. 2025 a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române «Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române» și «Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX‑lea» în Patriarhia Română. Aceste două aniversări au o semnificație deosebit de importantă pentru spiritualitatea și demnitatea noastră națională. Se cuvine să aducem alese mulțumiri Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care a binecuvântat și sprijinit cu grijă părintească fiecare etapă a dialogului purtat cu autoritățile bisericești din Italia și cu cele civile din România. Ne îndreptăm recunoștința și către Excelența Sa, Francesco Moraglia, Patriarhul Veneției, care a manifestat o deschidere și o apreciere deosebite față de demersul făcut de responsabilii Sfintei Episcopii a Alexandriei și Teleormanului”.

De asemenea, părintele Don Gianmatteo Caputo, delegatul pentru bunurile culturale și construcțiile de cult al Patriarhiei Veneției, a transmis mesajul Excelenței Sale Francesco Moraglia, care a evidențiat importanța istorică a prezenței sfintelor moaște ale Sfintei Împărătese Elena în România cu prilejul împlinirii a 1.700 de ani de la convocarea Primului Sinod Ecumenic și în contextul Centenarului Patriarhiei Române.

„Astăzi trăim împreună un moment istoric, fiindcă după mai bine de opt secole în care moaștele mamei împăratului Constantin au fost păstrate și cinstite la Veneția, ele părăsesc pentru a doua oară Italia, pentru a ajunge în mijlocul poporului român. Pentru Biserica venețiană, acest pelerinaj este un dar de rugăciune, dialog și împărtășire a valorilor spirituale care ne unesc. Este o oportunitate de reînnoire a credinței noastre, un îndemn la slujire, la iubirea față de aproapele și la o primire călduroasă și plină de dragoste. Prezența fizică a sfintelor moaște are o puternică valoare simbolică, istorică și spirituală, deoarece ne reamintește frumusețea întâlnirii în Hristos, Cel care este izvor de pace și unitate”, a transmis prelatul catolic.

La rândul său, părintele stareț Sebastian Serdaru a vorbit despre prezența sfinților în viața credincioșilor, subliniind că aceștia nu sunt doar modele de urmat, ci prezențe vii, care mijlocesc pentru noi înaintea lui Dumnezeu. „Aducerea în România și mai ales la Mănăstirea Pantocrator a moaștelor Sfintei Împărătese Elena, în contextul hramului mănăstirii, închinat Sfintelor Femei Mironosițe, între care se numără și Sfânta Maria Magdalena, ocrotitoarea așezământului monahal, reprezintă o binecuvântare deosebită, prin care Dumnezeu Se face simțit în mod tainic în mijlocul poporului Său. Între Sfânta Elena și Sfânta Maria Magdalena există o legătură duhovnicească profundă, întrucât ambele sunt femei care și‑au mărturisit credința, care s‑au pus în slujba lui Hristos cu curaj și devotament. Virtutea care le unește este râvna, o iubire arzătoare pentru adevăr, pentru Biserică și pentru Hristos. Această râvnă le‑a făcut pe amândouă să își dedice viața unei misiuni sfinte: Sfânta Maria Magdalena, ca martoră a Învierii și vestitoare a veștii celei bune, iar Sfânta Elena, ca descoperitoare a lemnului Sfintei Cruci și sprijinitoare a creștinătății în vremuri de început”.

De asemenea, părintele vicar Serafim Baciu a evidențiat rolul profund pe care sfinții îl au în viața credincioșilor, arătând că prezența moaștelor lor în mijlocul comunității este mai mult decât un simplu eveniment, este o adevărată binecuvântare. „De mai mulți ani, cu prilejul hramului de primăvară închinat Sfintelor Femei Mironosițe, mănăstirea noastră are bucuria de a primi, spre închinare, moaștele unor mari sfinți ai Ortodoxiei. Sfinții sunt «oameni cerești și îngeri pământești», mijlocitori neobosiți pentru cei care îi cheamă cu credință, grabnici ajutători și stâlpi ai adevărului dumnezeiesc. Anul acesta, ne‑a fost dăruită o bucurie aparte, prin aducerea moaștelor Sfintei Împărătese Elena, o figură luminoasă a creștinătății, a cărei viață a fost marcată de râvnă, credință și dragoste pentru Dumnezeu. Prin venirea moaștelor Sfintei Elena, credincioșii sunt invitați nu doar să se închine, ci să intre într‑un dialog tainic cu Dumnezeu, prin mijlocirea uneia dintre cele mai iubite sfinte ale Bisericii, care a pus început bun unei epoci de lumină pentru creștinătate”.