În cadrul manifestărilor oficiale prilejuite de sărbătorirea Zilei Naţionale a României, în Piaţa Unirii din Iaşi a avut loc o slujbă de Te Deum, oficiată de Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. În cuvântul rostit cu această ocazie, Întâistătătorul Bisericii din Moldova a subliniat care sunt valorile ce dau dăinuire unei naţiuni.
Mii de ieşeni au participat sâmbătă, 1 decembrie 2012, la manifestările oficiale prilejuite de sărbătorirea Zilei Naţionale a ţării noastre, ce au avut loc în Piaţa Unirii. IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a fost prezent la eveniment, oficiind o slujbă de Te Deum, precum şi rugăciuni pentru odihna celor care au înfăptuit Marea Unire din anul 1918. Alături de IPS Teofan, a slujit şi un sobor de preoţi şi diaconi, din care au făcut parte arhim. Dosoftei Şcheul, mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane din Iaşi, pr. Marian Timofte, consilier al Sectorului administrativ bisericesc al Arhiepiscopiei Iaşilor, pr. Toma Gradinaciuc, protopop al Protopopiatului Iaşi 1, şi pr. Dumitru Merticaru, parohul Bisericii "Duminica Tuturor Sfinţilor" - Banu din Iaşi. Răspunsurile la slujbă au fost date de corul Brigăzii 15 Mecanizată "Podu Înalt" din Iaşi, dirijat de preotul unităţii, Adrian Morţun.
Înainte de alocuţiunile autorităţilor publice, IPS Teofan a rostit un scurt cuvânt în care a arătat ce repere trebuie să aibă societatea românească actuală: "Ce a făcut naţiunea noastră în aceşti aproape 100 de ani ce s-au scurs de la Marea Unire? În plan istoric, am trecut prin două războaie mondiale şi printr-un regim ateu, au fost răpiri de teritorii şi recuperarea lor în parte, pentru că o parte din România cea reală se află încă înstrăinată. Însă, adevăratul răspuns la ceea ce s-a petrecut în toată această perioadă este cât de mult ne-am apropiat sau ne-am depărtat de Dumnezeu, cât de mult am înţeles, am trăit şi mărturisit din Evanghelia lui Hristos. După cuvântul biblic, se poate spune despre societatea românească de astăzi că se află "în durerile naşterii": frământare, agitaţie, fapte de eroism sau trădări. România se află în acest proces al naşterii spre normalitate, însă dincolo de această Românie agitată şi frământată, divizată, adânc şi puternic mediatizată, se află România cea din adâncuri, România cea dinlăuntru, România cea reală. Aceasta este România familiei, în care se nasc şi cresc copii în frica de Dumnezeu, cu ruşine de oameni şi cu iubire de neam. Dincolo de aparenţele negative, există România pâinii şi a vinului câştigate cinstit, România medicului, a militarului, a universitarului, a ţăranului, chiar şi a politicianului, care nu-şi pleacă genunchiul în faţa triplului idol al lumii moderne: averea indiferent de preţ, puterea şi plăcerea ilegitimă. Mă rog ca Bunul Dumnezeu să multiplice această Românie adâncă şi reală, ca ea să devină cu adevărat dominantă, fiindcă în cele din urmă numai o astfel de naţiune există cu adevărat. Dincolo de o astfel de Românie, nu există decât "vânare de vânt, chimval răsunător şi deşertăciune a deşertăciunilor"".
Manifestările au continuat cu depunerile de coroane şi jerbe de flori la statuia din Piaţa Unirii, cu defilările Batalionului "151 Războieni Iaşi", a Jandarmeriei Române, a Poliţiei şi a Penitenciarului Iaşi, a Serviciului Mobil de Descarcerare şi a Batalionului "151 Lupii Negri", precum şi cu susţinerea unor programe artistice de muzică populară.
.jpg)
