Liturghie arhierească la Mănăstirea Crivelnic

Un articol de: Cătălin Cernătescu - 17 Mai 2013

Sfântul Pahomie cel Mare a fost cinstit de credincioşii mehedinţeni la Mănăstirea Crivelnic în ziua de miercuri, 15 mai. Sfânta Liturghie a fost oficiată aici de Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

Câteva zeci de credincioşi au poposit miercuri, 15 mai, la straşina mănăstirii mehedinţene cu hramul „Sfântul Pahomie cel Mare“ din ţinutul Coşuştea-Crivelnic. Cu acest prilej, PS Nicodim a oficiat Sfânta Liturghie la altarul de vară al cinstitului aşezământ.

Pe aceste meleaguri mehedinţene, Sfântul Nicodim de la Tismana ctitorea, cu mai bine de şase secole în urmă, unul dintre cele mai frumoase aşezăminte monastice româneşti, centru de cultură, spiritualitate şi isihie răsăriteană, Sfânta Mănăstire Crivelnicul. Aceasta a fost rânduită de ocrotitorul Olteniei, sub patronajul spiritual al Cuviosului Pahomie cel Mare, înaltul protectorat duhovnicesc al întemeietorului vieţii de obşte a fost menţinut şi la decizia de reînfiinţare a mănăstirii din data de 22 aprilie 2005. Pe aceste meleaguri binecuvântate, creştinii mehedinţeni se perindă an de an de praznicul Sfântului Pahomie.

Lângă apa curgătoare a Coşuştei, mehedinţenii au aflat şi la sfârşitul acestei primăveri un edificiu reprezentativ care încearcă să se înalţe pe propriile ruine şi să îşi restaureze identitatea trecută. În prezent se lucrează la construirea unui corp de chilii, lângă care este amenajat altarul de vară al mănăstirii.

Ziua de 15 mai are importanţă şi pentru stareţul sfântului lăcaş, cucernicul ieromonah Calinic Drăghici, exarhul mănăstirilor din Eparhia Severinului şi Strehaiei, care a împlinit doi ani de când a fost ridicat la rangul de protosinghel, prin gramata episcopală cu nr. 17 din 15 mai 2011. Cuvioşia Sa a fost numit stareţ pe 6 august 2009, având ascultarea de a organiza viaţa de obşte şi de a avea în grijă reconstrucţia sfântului lăcaş monahal.

Vechea Mănăstire Coşuştea-Crivelnic şi-a început activitatea în timpul Sfântului Nicodim de la Tismana, care a stat o perioadă în zona Ilovăţului. Prima atestare documentară datează din anul 1493. A funcţionat până în secolul al XVIII-lea, când apare consemnată în Catagrafiile mănăstirilor oltene în rândul „capelelor“ cu denumirea de „Sfânta Mănăstire Crivelnicul“. În temeiul prevederilor statutare, Consiliul eparhial al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, în şedinţa de lucru din data de 22 aprilie 2005, a dezbătut şi aprobat reînfiinţarea Mănăstirii Coşuştea-Crivelnic, iar Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Olteniei, în sedinţa din data de 5 iulie 2005, a aprobat reînfiinţarea acestei mănăstiri, cu hramul „Cuviosul Pahomie cel Mare“ (15 mai), ca mănăstire de călugări, în cadrul Protoieriei Baia de Aramă.

Prin redeschiderea acestei vetre monahale se va construi un centru de spiritualitate şi de întărire a activităţii misionare.