Recent a apărut la Editura Andreiana a Arhiepiscopiei Sibiului, lucrarea istoricului academician Nicolae Stoicescu, intitulată „Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Transilvania“.
Profesorul şi istoricul de artă Vasile Drăguţ, arăta, în prefaţa unui alt repertoriu al istoricului academician Nicolae Stoicescu, că „fiecare cercetător ştie din proprie experienţă cât timp preţios a trebuit să investească pentru alcătuirea unui fişier personal pentru problemele în studiu, ştie cât de necesare îi sunt repertoriile şi dicţionarele de specialitate“. Deşi obsesia gloriei sau a originalităţii îi îndeamnă pe mulţi să treacă cu uşurinţă pe lângă munca onestă şi răbdătoare a alcătuirii de repertorii, în perspectiva timpului, tocmai această categorie de lucrări se dovedeşte a fi mai trainică şi mai solicitată, după cum a mai arătat Vasile Drăguţ. Instrument de lucru util cercetătorilor, repertoriul bibliografic rămâne o poartă deschisă studiului, poate prima de la care cel aplecat asupra istoriei porneşte în descifrarea tainelor trecutului.
Nicolae Stoicescu s-a născut la Slatina, pe 30 noiembrie 1924, a urmat studiile primare şi liceale şi facultatea de istorie la Bucureşti, iar după obţinerea licenţei, din 1950 până în 1951, este angajat ca asistent universitar şi cercetător la Institutul de Istorie al Academiei Române. În octombrie 1951 a fost arestat şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la patru ani de închisoare corecţională pentru uneltire împotriva ordinii sociale. Execută pedeapsa la penitenciarul Jilava şi în lagărul de muncă „Peninsula“, unde deţinuţii politici erau folosiţi pentru construirea Canalului Dunăre-Marea Neagră. Îşi reia activitatea ştiinţifică din 1957, devenind cercetător principal la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ de pe lângă Academia Română. În 1971 i se conferă, de către Universitatea din Bucureşti, titlul de doctor în istorie, iar în 1993 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. S-a opus campaniei de dărâmare a bisericilor şi de sistematizare a satelor, iar în 1989 a fost pensionat forţat de la Institutul de Istorie. După Revoluţia din 1989, profesorul Nicolae Stoicescu a fost ministru al Cultelor, apoi ambasador al României la Atena. La 15 septembrie 1999 a trecut la Domnul, lăsând posterităţii o operă impresionantă.
Printre lucrările de referinţă se află „Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti“ (1961), „Curteni şi slujitori. Contribuţii la istoria armatei române“ (1968), „Sfatul domnesc şi marii dregători din Ţara Românească şi Moldova (secolele XIV-XVII)“ (1968), „Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova (secolele XIV-XVII)“ (1971), „Continuitatea românilor: privire istoriografică, istoricul problemei, dovezile continuităţii“ (1980), „Unitatea românilor în evul mediu“ (1983), în colaborare „Răscoala seimenilor sau răscoala populară“, „Cum măsurau strămoşii. Metrologia medievală pe teritoriul României“ (1971), precum şi monografii dedicate unor domnitori: Vlad Ţepeş (1976), Matei Basarab (1982), Radu de la Afumaţi (1983). De asemenea, la bibliografia lui Nicolae Stoicescu se adaugă peste 100 de articole şi studii, contribuţii la ediţii de izvoare, colaborările la volume de sinteză şi enciclopedii.
În șirul Utreniilor cu rânduială specială cunoscute în practica liturgică drept „denii”, în seara de joi din Săptămâna Sfintelor Pătimiri a avut loc cel de-al cincilea popas de rugăciune smerită. Sfânta slujbă cunoscută în popor ca „Denia celor 12 Evanghelii” a fost săvârșită la Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de clerici.
Săptămâna Sfintelor Pătimiri (28 aprilie - 5 mai 2024) a fost trăită cu bucurie duhovnicească și de către românii ortodocși din Ungaria, care, potrivit tradiției străbune și rânduielii din Biserica
Staționarul 2 al Spitalului Județean de Urgență Reșița a îmbrăcat haine de sărbătoare luni, 29 aprilie. În ultima perioadă a fost amenajat în totalitate paraclisul din incinta acestei unități medicale,
În inima Lugojului s-a desfășurat o sărbătoare a sunetului și a sufletului: Festivalul „Glas dă toacă la Logoj”, ediția a doua. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul
Duminica a 6-a din Post (a Floriilor) Ioan 12, 1-18 Înainte de Paşti cu şase zile, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, pe care îl înviase din morţi. Şi I-au făcut acolo cină şi Marta slujea. Iar
În vremea aceea erau duşi şi alţii, doi făcători de rele, ca să-i omoare împreună cu El. Şi când au ajuns la locul ce se cheamă al Căpăţânii, L-au răstignit acolo pe El şi pe făcătorii de rele,
Fraţilor, având îndrăzneală, să intrăm în Sfânta Sfintelor, prin sângele lui Iisus, pe calea cea nouă şi vie pe care pentru noi a înnoit-o, prin catapeteasmă, adică prin trupul Său, și având mare preot
Sfântul Irodion s-a născut în 1821 la Bucureşti, primind la botez numele de Ioan. Auzind de faima Mănăstirii Cernica, s-a dus acolo să-l întâlnească pe Sfântul stareţ Calinic. Cu
Sf. Teodor Studitul, Cateheza 73, Catehezele mici, Doxologia, Iași, 2018, pp. 297-299 Frați și părinți, amintindu-ne Pătimirile Domnului nostru Iisus Hristos, pururea ne străpungem sufletul, dar mai ales
Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, anticipând învierea noastră, face legătura între imanent şi transcendent, între cele de aici şi cele de dincolo, între locul în care suntem şi cel în care suntem
Omul a fost creat liber de Dumnezeu, libertatea ţinând de chipul lui Dumnezeu imprimat în el. Libertatea omului era dorită a se exprima neîngrădită în câmpul binelui, spre a face din el un creator cu
Dacă Hristos n-a înviat, spune marele Pavel, zadarnică este credința voastră (Corinteni I 15, 17). Nu degeaba diavolul se dă peste cap să ne convingă că Lumina Sfântă care se coboară în Sâmbăta Mare
