Mucenicii Serghie şi Vah, cinstiţi în biserica din incinta Palatului Cotroceni

Biserica din incinta Palatului Cotroceni şi-a sărbătorit ieri, 7 octombrie, al doilea hram, Sfinţii Mari Mucenici Serghie şi Vah. Ocrotitorii spirituali au fost cinstiţi în mod solemn prin săvârşirea Sfintei Liturghii de către un sobor de slujitori, sub protia părintelui arhimandrit Irineu Dogaru, eclesiarhul bisericii. Sfântul locaș adăpostește o raclă cu fragmente din moaștele celor doi mucenici.

Sfinţii Mari Mucenici Serghie şi Vah au fost sărbătoriţi ieri la biserica din incinta Palatului Cotroceni, aşezată sub ocrotirea lor de la ctitorirea sa din anul 1681, de către voievodul Şerban Cantacuzino. Cinstirea lor a început din ajun, când a fost săvârşită slujba Vecerniei unită cu Litia şi Acatistul Sfinţilor Mucenici. În ziua de prăznuire a ocrotitorilor spirituali, Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de preoţi sub protia părintelui arhimandrit Irineu Dogaru, eclesiarhul bisericii, din care au făcut parte şi părintele consilier Ginel Aurelian Ivan, de la Sectorul cimitire, monumente şi servicii funerare al Arhiepiscopiei Bucureştilor, împreună cu alţi slujitori din cadrul eparhiei.

În cuvântul de învăţătură, părintele arhimandrit a evocat viaţa şi suferinţele sfinţilor ocrotitori, mucenicii Serghie şi Vah, punctând momentele importante din istoria cultului celor doi sfinţi: „Aceşti doi sfinţi mari mucenici au trăit la sfârşitul secolului al treilea, suferind moarte martirică în timpul domniei împăratului Maximian. Ei făceau parte din elita statului, fiind comandanţi ai gărzii imperiale. Erau foarte iubiţi de împărat, neputând să îi osândească el însuşi, trimiţându-i în părţile răsăritene la ighemonul Antioh. Când au ajuns în cetatea Sur, au fost torturaţi, suferind moarte martirică, mai întâi Vah, apoi prietenul său Serghie. Sfintele lor moaşte au fost cinstite în special din timpul împăratului Iustinian, care a construit la Constantinopol celor doi mucenici o biserică cunoscută sub denumirea «mica Sfânta Sofia». De atunci, cultul lor s-a dezvoltat. Sfântul Voievod Nea­goe Basarab a adus în Ţara Românească sfintele lor moaşte, mai precis capetele lor, pe care le-a aşezat la Mănăstirea Curtea de Argeş, care au fost mutate apoi la catedrala din Craiova. În anul 2009, la târnosirea acestui locaş, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, am primit în dar fragmente din moaştele celor doi sfinţi, fiind singura biserică din zona Capitalei care deţinea acest tezaur spiritual”.

Totodată, eclesiarhul bisericii a reliefat istoria zbuciumată a sfântului locaş care şi-a sărbătorit hramul: „Ca în fiecare an, biserica din incinta Palatului Cotroceni îşi sărbătoreşte hramul de toamnă, pentru că hramul principal al acestui locaş de rugăciune este «Adormirea Maicii Domnului». Acest hram, închinat Sfinţilor Serghie şi Vah, este hramul vechii bisericuţe pe care Şerban Cantacuzino a găsit-o aici când s-a refugiat în codrii de la Cotroceni. Drept mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru faptul că a scăpat de urmăritori, a decis să ridice o mănăstire închinată Adormirii Maicii Domnului, dar a păstrat şi hramul vechiului schit, «Sfinţii Mucenici Serghie şi Vah», mai ales că fuga sa în acest loc s-a întâmplat chiar în ziua de sărbătorire a martirilor, la 7 octombrie. Biserica aceasta a trecut prin multe. A cunoscut momente de înălţare, dar şi de decădere, dar cea mai cruntă lovitură a avut loc în anul 1984, când regimul comunist a decis distrugerea bisericii. Până în anul 2003, locul a fost pustiu. În acel an a început reconstrucţia sfântului locaş, avându-se în vedere crearea unui mausoleu al familiei Cantacuzino, aici fiind readuse osemintele ctitorilor, voievodul Şerban Cantacuzino şi familia sa. La 11 octombrie 2009, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a târnosit biserica, de atunci săvârşindu-se Sfânta Liturghie, biserica fiind deschisă credincioşilor fără restricţii”.

La sfârşitul Sfintei Liturghii, a fost săvârşită o slujbă de pomenire pentru ctitorii sfântului locaş trecuţi la Domnul.