„Nădăjduim ca bucuria pelerinilor să fie plină de har şi binecuvântare“

Catedrala mitropolitană din Iaşi devine în aceste zile, mai mult ca în orice altă perioadă a anului, loc de pelerinaj pentru credincioşii care vin din toată ţara să o cinstească pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Anul acesta, pelerinii care vin la Iaşi se vor putea închina şi la moaştele Sfântului Sfinţit Mucenic Policarp al Smirnei, care vor fi aduse de la Mănăstirea Ambelakiotissa din Grecia. Despre sensul pelerinajului şi despre cinstirea sfinţilor - "rugători către Dumnezeu" - ne-a vorbit Înalt Preasfinţitul Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

În fiecare an, sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva prilejuieşte un pelerinaj mare, devenit de mulţi ani tradiţional. Este pelerinajul o datorie pentru un creştin sau este o alegere, pe care o poate refuza?

Datoria creştinului este aceea ca în toate clipele vieţii sale să fie în legătură cu Dumnezeu. Viaţa lui trebuie să fie o clipă veşnică trăită în lumina lui Hristos. Pentru a-şi împlini această datorie, creştinul este chemat să aibă o viaţă liturgică, să participe la Sfânta Liturghie, să se împărtăşească cu Sfintele Taine, să aibă o viaţă de rugăciune şi de post, milostenia să nu-i lipsească din viaţă, să-şi împlinească cu demnitate slujirea pe care o are în sânul familiei sau în societate. În acelaşi timp, legătura cu Dumnezeu poate fi susţinută şi ajutată şi prin actul creştinesc numit pelerinaj. Pelerinajul nu este un scop în sine, ci este un sprijin pentru credincios. Pentru întreţinerea legăturii cu Dumnezeu, creştinul are nevoie de clipe speciale care să-i fundamenteze această viaţă. Una din clipele speciale, care îl ajută să menţină legătura cu Dumnezeu, este pelerinajul la Locurile Sfinte sau spre locurile unde se află spre închinare sfinte moaşte. Prin aceasta, creştinul pătrunde într-o ambianţă de sacralitate evidentă. Locurile unde se înalţă rugăciuni neîncetate către cer, cum sunt sfintele mănăstiri, şi locurile care adăpostesc sfinte moaşte, adică revărsarea de har, prezenţa Sfântului Duh în rămăşiţele pământene ale unor bineplăcuţi ai lui Dumnezeu constituie hrana care îl întăreşte pe creştin în menţinerea şi adâncirea lui în relaţia cu Dumnezeu.

Anul acesta, sărbătoarea Sfintei Parascheva este într-o zi de vineri. În înţelepciunea noastră populară Sfânta Parascheva este numită şi "Sfânta Vineri". Poate exista o legătură între ziua Răstignirii Domnului şi viaţa de răstignire pe care a dus-o Sfânta Parascheva?

Viaţa fiecărui sfânt şi a fiecărui creştin care tinde spre sfinţenie este o vinere continuă şi o duminică neîncetată. Viaţa creştină este o pendulare între vinerea răstignirii şi Duminica învierii. Sfânta Cuvioasă Parascheva, precum toţi sfinţii Bisericii lui Hristos, a fost binecuvântată de harul Cerului să trăiască, să vieţuiască, în ritm de Cruce şi în ritm de Înviere. A avut o viaţă de post, rugăciune, metanii, asceză. Toate acestea au urcat-o pe Cruce, dar au şi purtat-o, apoi, în taina învierii. Sfănta Cuvioasă Parascheva este un exemplu deosebit, de viaţă trăită întru Duhul Sfânt.

În fiecare an, la sărbătoarea Sfintei Parascheva vin şi alţi sfinţi care, prin rugăciunile lor, binecuvintează mulţimea pelerinilor. Anul acesta vor ajunge la Iaşi moaştele Sfântului Policarp, episcopul Smirnei. Cum s-a rânduit ca moaştele Sfântului Policarp să fie aduse la sărbătoarea Sfintei Parascheva de la Iaşi?

Pornind de la dorul creştinilor de a se întâlni cu sfinţii lui Dumnezeu, nu doar în duhul lor, prin rugăciune, ci şi prin atingerea sfintelor moaşte, am rânduit ca şi în anul acesta bucuria întâlnirii pelerinilor cu Sfânta Parascheva să fie dublată de întâlnirea cu un mare sfânt al Bisericii din primele veacuri, Sfântul Policarp, episcopul Smirnei. Unul dintre cei mai mari teologi dintre ierarhii Bisericii Ortodoxe ai zilelor noastre, Înalt Preasfinţitul Părinte Hierotheos Vlachos, Mitropolit de Nafpaktos şi Sfântul Vlasie, păstoreşte o regiune pe teritoriul căreia se află o mănăstire ce adăposteşte moaştele Sfântului Policarp. Aducerea la Iaşi a moaştelor Sfântului Policarp reprezintă o continuare a tradiţiei din anii trecuţi. Va fi o bucurie deosebită întâlnirea cu moaştele acestui bătrân venerabil al Bisericii din veacul al doilea.

Sfântul Policarp se adaugă salbei de sfinţi care au binecuvântat prin venirea lor capitala Moldovei. Prin strădania Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, un nor de mărturii ale celor care s-au desăvârşit în lumina Duhului Sfânt a adus bucurie pelerinilor prezenţi la Iaşi. Sfântul Policarp se adaugă acestui alai de sfinţi, care prin prezenţa lor în cetatea Moldovei devin mijlocitori pentru noi în faţa lui Dumnezeu. Nădăjduim ca bucuria pelerinilor din toată ţara, care vor veni la Iaşi, să fie mare, să fie adâncă, să fie plină de har şi binecuvântare. Cinstind moaştele Sfinţilor Parascheva şi Policarp, oamenii vor aduce harul lui Dumnezeu în viaţa lor, în familia lor, în ţara lor. (Pr. Bogdan Ţifrea)