Obiecte de patrimoniu tulcene expuse la Sibiu

Episcopia Tulcii şi Muzeul Naţional Brukenthal deschid o extraordinară expoziţie la Sibiu, joi, 28 iulie, ora 18:00. Printr-un parteneriat fructuos, toate obiectele liturgice expuse au fost curăţate în renumitul atelier de restaurare-conservare al Muzeului Naţional Brukenthal, iar Episcopia Tulcii s-a îngrijit de realizarea unui elaborat catalog de expoziţie.

Expoziţia „Tezaur-Episcopia Tulcii / Diocese of Tulcea’s Treasure” aduce în faţa publicului vizitator un remarcabil fond de obiecte bisericeşti reprezentative pentru trei secole, dar şi pentru aria culturală şi confesională a Dobrogei de Nord. Prin această expoziţie se urmăreşte repunerea în circuitul cultural-naţional a valorilor de artă religioasă care se regăsesc în bisericile şi mănăstirile tulcene. Altfel spus, expoziţia este un moment de reflecţie serioasă asupra moştenirii spirituale lăsate de ­înaintaşii noştri şi o responsabilizare pentru conservarea valo­rilor patrimoniale.

„Este firesc ca în Muzeul Naţional Brukenthal să aducem aceste comori de artă religioasă care au înmagazinat în ele spiritul cel mai profund al credinţei româneşti. Şi este un fapt demon­strat până acum că muzeul nostru se implică şi ajută atât persoanele fizice, cât şi instituţiile din ţară, care nu au o activitate muzeală, în susţinerea şi promovarea culturii şi artei. Obiectele de cult din Episcopia Tulcii demonstrează efortul de elaborare a unui limbaj plastic local, prin asimilarea mijloacelor de expresie specifice stilurilor bizantin şi slavon”, a precizat Raluca Frîncu, unul dintre curatorii expoziţiei.

Expoziţia prezintă alături de Evangheliile ferecate (având ştanţă otomană), caracterizate de o mare măiestrie, bun gust şi simţ al proporţiilor, potire datând de la începutul secolului al XIX-lea, cu picior prismatic, talpă polilobată şi cupă conică, decorate cu motive atât de factură gotică, cât şi bizantină şi rusească. În ornamentaţia acestor potire apar, pe lângă figurile Mântuitorului şi ale sfinţilor, reprezentări figurative, motive vegetale încărcate: flori, vrejuri, frunze, spaţiile intermediare fiind ocupate de en­tre­lacs-uri în relief.

O piesă valoroasă este „Crucea de procesiune” ce impresionează prin dimensiune. Tehnica de execuţie a sculpturii crucilor de procesiune îşi are tradiţia în atelierele de la Muntele Athos. De asemenea, icoana Sfântului Dimitrie, Izvorâtorul de Mir se singularizează prin dimensiunile neobişnuit de mari, dar mai ales prin valoarea deosebită a ferecăturii de argint, datată 1833, elocventă pentru calitatea întregii colecţii de icoane de pe teritoriul dobrogean.

Pe lângă chivotele de factură rusească se remarcă cel de la Mănăstirea Celic Dere, care este o machetă de biserică pentru procesiune. De remarcat decoraţiile din medalioanele cu sfinţi, busturile sfinţilor şi registrele cu sfinţi şi serafimi. Scena Adormirii Maicii Domnului, hramul mănăstirii, este realizată miniatural, cu 16 personaje, această scenă fiind conturată de o ramă. Superior într-un triunghi echilateral ce simbolizează perfecţiunea, se află ochiul Dumnezeirii, de sub care ies razele harului.