Patriarhul României a primit delegația Mănăstirii Cutlumuș, cu moaștele Sfintei Ana

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a primit astăzi, 5 septembrie 2026, la Reședința Patriarhală din București, delegația Mănăstirii Cutlumuș din Sfântul Munte Athos, venită în România cu cinstitele moaște ale Sfintei și Dreptei Ana, mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

Cinstitele moaște ale Sfintei Ana, păstrate cu evlavie la Mănăstirea Cutlumuș din Athos, sunt așezate spre cinstire la Biserica „Sfântul Gheorghe”‑Nou din București, în perioada 5‑10 septembrie. Aducerea sfintelor moaște la București are loc în contextul manifestărilor dedicate cinstirii Sfinților Martiri Brâncoveni și a Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu, ocrotitorii și ctitorii istoricului lăcaș de cult din centrul Capitalei.

Întâistătătorul Bisericii noastre a evidențiat legăturile duhovnicești și istorice deosebite pe care Biserica Ortodoxă Română le are cu Mănăstirea Cutlumuș și cu Sfântul Munte Athos.

„Suntem deosebit de bucuroși să vă primim aici, la Reședința Patriarhală, aducând cu sfințiile voastre moaștele Sfintei Ana, bunica Mântuitorului Iisus Hristos și mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Acest odor de mare preț, reprezentat de piciorul Sfintei Ana, a fost darul împăratului Alexie Comnenul oferit părintelui Kallistos Koutloumous, care a fost fondatorul Mănăstirii Cutlumuș. Această mare binecuvântare de la Dumnezeu pentru Mănăstirea Cutlumuș a fost oferită, potrivit tradiției, ca dar imperial la sfârșitul secolului al XI‑lea. Mănăstirea Cutlumuș a avut, de‑a lungul timpului, legături deosebite cu Țara Românească, cu Ungrovlahia. Aceste legături s‑au dezvoltat în timpul domniei lui Nicolae Alexandru Basarab, în perioada marelui curent isihast bizantin, în vremea Sfântului Iachint de Vicina, care a păstorit în Ungrovlahia între anii 1359 și 1372. După trecerea la Domnul a Sfântului Iachint de Vicina, în anul 1372, Patriarhul Ecumenic Sfântul Filotei I (Kokkinos), în urma alegerii făcute de Sfântul Sinod de la Constantinopol, l‑a numit Mitropolit al Țării Românești pe Hariton, starețul Mănăstirii Cutlumuș, acesta devenind succesorul Sfântului Iachint de Vicina. Legătura dintre Mănăstirea Cutlumuș și Țara Românească își are, așadar, începuturile în timpul marelui curent isihast din secolul al XIV‑lea și s‑a consolidat de‑a lungul veacurilor prin numeroase legături duhovnicești și culturale. Domnitorul Alexandru Nicolae I Basarab a fost rugat de către starețul Mănăstirii Cutlumuș să trimită monahi vlahi, români, și a trimis. Aceștia însă nu s‑au putut adapta la viața chinovială, deoarece erau isihaști și preferau să meargă în locuri liniștite, pentru a se ruga. Mai târziu, în anul 1508, domnitorul Țării Românești, Radu cel Mare, a construit turnul de apărare al Mănăstirii Cutlumuș, pe cheltuiala sa. După el, Sfântul Voievod Neagoe Basarab, care a domnit între anii 1512 și 1521, timp de nouă ani, mare iubitor al Sfântului Munte Athos, a sprijinit, la rândul său, Mănăstirea Cutlumuș și a numit‑o «Marea Lavră a Mănăstirii Cutlumuș», datorită legăturii strânse pe care o avea cu această mănăstire. Este o mare binecuvântare pentru noi să ne închinăm la cinstitele moaște ale Sfintei Ana, care împreună cu Sfântul Ioachim sunt prăznuiți în data de 9 septembrie, în ziua următoare sărbătorii Nașterii Maicii Domnului. Sfinții și Drepții Părinți Ioachim și Ana sunt ocrotitori ai familiei și ai tuturor părinților”, a spus Preafericirea Sa.

În continuare, părintele Hrisostom, reprezentantul Mănăstirii Cutlumuș, a rostit un cuvânt de mulțumire, în care a subliniat bucuria și binecuvântarea aducerii cinstitelor moaște ale Sfintei Ana în România.

,,Am venit împreună cu frații din sfântul nostru loc, ca urmare a invitației preoților Parohiei «Sfântul Gheorghe», cu permisiunea, aprobarea și binecuvântarea Preafericirii Voastre, în calitate de Păstor al acestei Biserici, precum și cu permisiunea și binecuvântarea starețului nostru, părintele arhimandrit Nicolae, egumenul Sfintei Mănăstiri Cutlumuș. Părintele egumen, împreună cu Sfânta Sinaxă a părinților, a primit cu bucurie cererea de a aduce spre închinare și binecuvântare sfântul picior al Sfintei și slăvitei strămoașe Ana, odor de mare preț al sfintei noastre mănăstiri și dar al împăratului bizantin Alexie cel Mare Comnenul, ctitorul acesteia încă din secolul al XI‑lea. Cu smerenie și dragoste filială, ne rugăm ca prezența sfintelor moaște în mijlocul poporului dreptcredincios român să fie spre întărirea credinței, spre sporirea evlaviei și spre dobândirea încrederii în voia cea bună a lui Dumnezeu”.

Părintele Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii ,,Sfântul Gheorghe”‑Nou din București, a subliniat emoția duhovnicească a acestui moment și bucuria aducerii cinstitelor moaște ale Sfintei Ana în mijlocul credincioșilor din Capitală și din întreaga țară: ,,Un moment de mare emoție duhovnicească, mai ales pentru faptul că, îndată ce delegația a ajuns la Aeroportul Internațional «Henri Coandă», Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i‑a binecuvântat pe membrii delegației de la Sfântul Munte Athos și a sărutat cinstitele moaște ale Sfintei Ana, mama Maicii Domnului și bunica, după trup, a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Cu aceeași emoție duhovnicească, am ajuns la Biserica «Sfântul Gheorghe»‑Nou, ca un dar de suflet pentru credincioșii din Capitală și din întreaga țară, pentru pelerinii care o iubesc pe Maica Domnului, o iubesc pe Sfânta Ana și îi iubesc pe sfinți în general”.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit Mănăstirii Cutlumuș o icoană cu chipul Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României și al Catedralei Naționale din București, precum și mai multe daruri. De asemenea, Preafericirea Sa a primit din partea delegației athonite o copie a Sfintei Evanghelii păstrate la Mănăstirea Cutlumuș, ca mărturie a legăturilor duhovnicești dintre Sfântul Munte Athos și Biserica Ortodoxă Română.