Patriarhul României, sărbătorit la 66 de ani

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sărbătorit sâmbătă, 22 iulie 2017, împlinirea vârstei de 66 de ani. La ceas aniversar, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, a săvârşit o slujbă de Te Deum, în prezenţa Patriarhului României, ca mulţumire adusă Preasfintei Treimi pentru binefacerile şi ajutorul oferite Preafericirii Sale în păstorirea Bisericii Ortodoxe Române.

Cu prilejul zilei de naştere a Întâistătătorului Bisericii noastre, au înălţat rugăciuni către Dumnezeu, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reşedinţei Patriarhale, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, arhim. Paisie Teodorescu, vicar patriarhal, arhim. Nectarie Şofelea, exarh administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureştilor, domnul ministru Victor Opaschi, secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte, consilieri patriarhali, preoţi şi diaconi.

La finalul slujbei de mulţumire, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a adresat Părintelui Patriarh Daniel un cuvânt de felicitare, în care a subliniat grija purtată de Preafericirea Sa faţă de satul natal şi faţă de mănăstirea pe care a ctitorit-o acolo. „Preafericitul nostru Părinte Daniel a întemeiat în 2003, pe colina ce duce spre şcoala, casa părintească şi biserica satului său natal, pe pământul părinţilor săi, între teii seculari şi scoruşul monumental, rămaşi pe locul vechii curţi boiereşti a Rosaliei Halász, Mănăstirea «Sfânta Cuvioasă Parascheva» şi «Sfântul Voievod Ştefan cel Mare al Moldovei». În anii următori, biserica a fost consolidată şi reînnoită, devenind pentru mai mulţi ani locul unde au fost săvârşite rânduielile bisericeşti de tânăra obşte monahală venită din Moldova, de la Sihăstria, mănăstirea de metanie a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Casa învăţătorului Alexie Ciobotea a devenit arhondaricul sau casa de primire a oaspeţilor mănăstirii, iar şcoala primară, ajunsă o adevărată ruină, s-a transformat într-o primitoare trapeză pentru părinţii şi ostenitorii aşezământului monahal, ca şi pentru pelerinii plecaţi să-l caute pe Dumnezeu prin mănăstirile şi locurile sfinte ale Banatului. La scurtă vreme au început lucrările la biserica mănăstirii, o biserică impunătoare, cu o arhitectură zveltă, moldovenească, acoperită cu tablă de cupru şi al cărei interior este acum împodobit cu o frumoasă pictură neo­bizantină în frescă. Satul Dobreşti, cândva marcat de bătrâneţe, singurătate şi tristeţe, s-a transformat de îndată. La propunerea Preafericirii Sale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2019 drept «Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)», tocmai cu scopul de a determina nu numai pe slujitorii Bisericii, ci şi autorităţile statului, administraţiile locale şi, dacă este posibil, întreaga societate românească la o lucrare comună de refacere, consolidare şi înflorire a satului nostru strămoşesc”, a evidenţiat Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul.

În continuare, domnul Victor Opaschi, secretarul de stat pentru culte, a adresat, de asemenea, un cuvânt de felicitare în care a sub­liniat câteva dintre cele mai importante realizări ale Patriarhului României. „Nu doar din colaborarea cu Secretariatul de Stat pentru Culte, ci din întreaga activitate a Preafericirii Voastre se vede limpede că aveţi un dar extraordinar, şi anume viziunea. O viziune solidă, bine ancorată în tradiţie şi totodată atentă, receptivă la nevoile prezentului, care a făcut şi face posibilă, în vremuri nu uşoare, afirmarea importanţei şi rolului deosebit al Bisericii în societate. Viaţa religioasă din România are enorm de mult de câştigat din lucrarea Preafericirii Voastre. O lucrare atât de energică, de tenace şi profetică în sensul biblic al discernământului necesar pentru amendarea şi depăşirea crizelor prezentului. Astăzi, în România, glasul Bisericii se aude, iar prezenţa Bisericii, a credinţei în spaţiul public, este puternică şi clară, în bună măsură datorită lucrării Preafericirii Voastre. Dacă anul viitor, la centenarul Marii Uniri, vom vedea finalizată în sfârşit Catedrala Naţională, o biserică pe care românii o aşteaptă de mai bine de 140 de ani, aceasta se datorează, mai presus de orice, energiei şi consecvenţei cu care v-aţi asumat această misiune. Sfinţirea noii Catedrale Patriarhale va pune în valoare faptul că Biserica Ortodoxă este printre puţinele instituţii din România capabile să ofere societăţii, marcată deseori de confuzie, un proiect identitar substanţial”, a precizat domnul ministru secretar de stat Victor Opaschi.

La final, Părintele Patriarh Daniel a subliniat că ziua de naştere reprezintă un popas duhovnicesc de mulţumire adusă lui Dumnezeu, dar şi de pomenire cu respect şi recunoştinţă a celor prin care Dumnezeu a lucrat în viaţa noastră. Preafericirea Sa a vorbit despre importanţa rugăciunii şi rolul acesteia în unitatea Bisericii. „Rugăciunea este cea mai puternică forţă spirituală. Arhiereul sau ierarhul se roagă pentru cler şi popor, iar clerul şi poporul se roagă pentru el. Ierarhul aduce sfânta jertfă pentru iertarea păcatelor, pentru sănătatea şi mântuirea poporului, iar poporul se roagă pentru sănătatea şi mântuirea ierarhului, cerând de la Dumnezeu ajutor ca să poată păstra dreapta credinţă şi să conducă pe calea mântuirii pe cei care i-au fost încredinţaţi spre păstorire”, a spus ­Patriarhul României.