Crucea de gheaţă este prezentă în fiecare an la sărbătoarea Bobotezei. Este tăiată din blocuri mari de gheaţă din râuri, cu ferăstrăul, toporul sau cu drujba. Ea semnifică gerul Bobotezei, dar simbolizează şi apa care sfinţeşte şi curăţă.
Într‑o zi de însemnătate duhovnicească deosebită, Biserica „Sfântul Anton”‑Curtea Veche, Paraclis Patriarhal, cel mai vechi lăcaș de cult din București, a început un nou capitol administrativ și
Credincioșii din eparhiile Mitropoliei Munteniei și Dobrogei au participat în număr mare la tradiționala Procesiune de Florii, precum și la Sfânta Liturghie din ziua praznicului, 5 aprilie, săvârșită de ierarhi la catedrale eparhiale și la biserici de parohie și mănăstire. Potrivit rânduielii, aceștia au purtat în mâini ramuri de salcie și de alți pomi, ce au fost binecuvântate.
Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim a fost marcată la Timișoara printr‑un program liturgic desfășurat pe parcursul a două zile, reunind mii de credincioși bănățeni în jurul Catedralei
De doisprezece ani, în vinerea Floriilor, se organizează procesiunea „Drumul Crucii” în Parohia Ciudanovița, județul Caraș‑Severin. Și în acest an, numeroși credincioși din comunitate, dar și pelerini Ep
.jpg)
Duminica a 6-a din post (a Floriilor) Ioan 12, 1-18 În vremea aceea, cu şase zile înainte de Paşti, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, pe care îl înviase din morţi. Şi I-au făcut acolo cină şi
„În vremea aceea, șezând Iisus pe Muntele Măslinilor, au venit la El ucenicii, de o parte, zicând: Spune nouă, când vor fi acestea și care este semnul venirii Tale și al sfârșitului veacului? Răspunzând,
Fraților, bucurați-vă pururea întru Domnul. Și iarăși zic: Bucurați-vă! Îngăduința voastră să se facă știută tuturor oamenilor. Domnul este aproape. Nu vă împovărați cu nicio grijă, ci, întru
Sfântul Sfinţit Mucenic Irineu, Episcop de Sirmium, a suferit martiriu pentru Hristos în anul 304. La începutul secolului al IV-lea s-a declanşat o persecuţie împotriva creştinilor din provinciile romane din
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, p. 643 „– Nu lăsa rugăciunea, frate! Avem nevoie de rugăciune ca de aer. Nimeni nu poate trăi fără
În fiecare an, sărbătoarea Învierii Domnului aduce în inimile noastre o bucurie care nu poate fi cuprinsă în cuvinte. Hristos Cel Răstignit şi Înviat ne descoperă sensul profund al vieţii, biruinţa asupra mo
Sărbătoarea Sfintelor Paști sau sărbătoarea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos este cea mai mare sărbătoare a creștinătății. Învierea Domnului Hristos înseamnă biruința sau victoria iubirii Lui smerite și milostive asupra urii și invidiei, trădării și fricii, asupra păcatului, a iadului și a morții. Domnul Iisus Hristos Cel răstignit a înviat din morți „cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”[2]. Aceasta este suprema veste bună pentru creștinătate și omenirea întreagă, și anume începutul unei alte vieți, viața veșnică din Împărăția cerurilor. De aceea, se cântă în noaptea de Sfintele Paști: „prăznuim omorârea morții [...] și începătura altei vieți, veșnice”[3].
Fără repere, orice itinerar este neîmplinit. Ne raportăm astăzi formal la norme şi reguli, căutând să dobândim virtuţi. Rămânem însă departe de simţirea prezenţei lui Dumnezeu în viaţa noastră ş
