Praznicul Sfinţilor Trei Ierarhi la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bănie

Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova şi-a sărbătorit duminică, 30 ianuarie, hramul. Cei trei paroni duhovnicești ai învăţământului teologic ortodox, Sfinţii Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur, au fost cinstiţi la paraclisul cu hramul „Sfinţii Serghie şi Vah” din incinta facultăţii. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei. Din soborul de preoţi slujitori au făcut parte: pr. prof. dr. Ştefan Buchiu, fost decan al Facultăţii de Teologie „Justinian Patriarhul” din Bucureşti, şi pr. prof. dr. Nicolae Răzvan Stan, decanul Facultăţii de Teologie din Craiova. Răspunsurile la strană au fost date de membrii corpului profesoral al facultăţii. La finalul slujbei, diac. conf. dr. Mihai Iulian Constantinescu a primit din partea ierarhului rangul de arhidiacon.

Evenimentul festiv de anul acesta a fost completat de două momente deosebite: împlinirea a trei decenii de activitate teologică universitară în Bănie şi decernarea ti­tlului de doctor honoris causa al Universității din Craiova pentru părintele profesor Ştefan Buchiu. Evocările şi momentele festive au avut loc în Aula „Mitropolit Nestor Vornicescu” a facultăţii. Prof. dr. Leonardo Mănescu, preşedintele Senatului Universităţii din Craiova, i-a decernat părintelui Ștefan Buchiu titlul de doctor honoris causa. Părintele profesor Ştefan Buchiu a evidenţiat legătura dintre cunoaşterea catafatică şi cunoaşterea apofatică în cuvântul său.

 La final, Mitropolitul Olteniei şi-a exprimat bucuria de a împărtăşi acest dar academic şi teologic părintelui Ştefan Buchiu, în contextul împlinirii a trei decenii de activitate teologică academică la Facultatea de Teologie din Craiova: „Părintele Ştefan Buchiu a avut şi are o contribuţie esenţială pentru teologia românească. Astăzi ne-a pus la inimă, prin referatul pe care l-a prezentat, ceea ce îi aparține omului: cunoaşterea. Dintre toate creaturile pământului, numai omul are această capacitate. Cunoaşterea este dată firii omeneşti, fiind specific omului să crească şi să cunoască treptat. Cunoașterea este legată de existenţă pentru că nimic nu este fără de a cunoaşte şi a fi”.