Prăznuire la Mănăstirea Metoc din Galaţi

Mănăstirea "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" din municipiul Galaţi şi-a sărbătorit ieri hramul. La finalul Sfintei Liturghii, s-a săvârşit slujba de pomenire a arhimandritului mitrofor Teofil Pandele, după care toţi credincioşii prezenţi au primit pachete cu alimente. Apoi, toţi credincioşii prezenţi la sărbătoare au fost invitaţi la Şcoala Nr. 24, "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil", din apropierea mănăstirii, cu care aceasta este înfrăţită. Cu acest prilej, au fost pomenite toate cadrele didactice adormite întru Domnul, care au predat în această şcoală, timp de peste un secol. Totodată, elevii au susţinut un scurt program artistic, constând din cântece şi poezii, intonate în cinstea ocrotitorilor şcolii. Mănăstirea, cunoscută şi sub numele de Metoc din Galaţi, este unul dintre aşezămintele spirituale cu deosebită valoare istorică din oraşul de pe Dunăre. Este situată în vatra veche a oraşului, în imediata apropiere a bisericii cu hramul "Sfântul Ierarh Nicolae". Numele de "metoc" vine de la faptul că biserica a avut, încă de la zidirea ei, rolul de metoc al Mănăstirii Neamţului. Biserica mănăstirii este ctitoria negustorului gălăţean Gheorghe Şişman, care a cumpărat locul pentru viitorul lăcaş de cult la 16 iulie 1798 şi a început lucrările după 31 iulie 1802. Mănăstirea a fost terminată în jurul datei de 15 mai 1805, fiind sfinţită la 29 octombrie în acelaşi an. În perioada 1832-1838, în casele mănăstirii a funcţionat prima şcoală publică din Galaţi. Şcoala avea o clasă elementară, în care se predau citirea, scrisul, aritmetica şi câteva rugăciuni, toate după o singură carte, "Întâile cunoştinţe", şi o clasă normală, în care se învăţau gramatica, aritmetica şi geografia. În anul şcolar 1832-1833 au învăţat 80 de elevi. Pe terenul metocului s-a construit şi clădirea noii şcoli publice din Galaţi, pământul fiind donat de Mănăstirea Neamţ la stăruinţele domnitorului Mihail Sturdza, la 1846. Această şcoală, existentă şi astăzi, a fost inaugurată la 16 aprilie 1853. Mănăstirea a fost reînfiinţată în 1994, prin purtarea de grijă a Înalt Preasfinţitului Casian, stareţ fiind arhim. Teofil Pandele, care executase ample lucrări de restaurare a bisericii în perioada 1975-1980 şi care se îngrijise pentru pictarea bisericii în frescă de Anatolie Cudinof. După decesul arhimandritului mitrofor Teofil, ca stareţ a fost numit protos. Chesarie Sâmpetru. (diac. Marian Pătraşcu)