Răspunsul Patriarhiei Române la dezinformările ASUR

Întrucât Asociaţia Secular-Umanistă din România (ASUR) desfăşoară în aceste zile o campanie agresivă de dezinformare prin mass-media printr-o serie de informaţii eronate referitoare la sprijinul financiar de la bugetul de stat pentru cultele religioase cu scopul vădit de manipulare a opiniei publice, Patriarhia Română reaminteşte următoarele:

Statul român nu plăteşte integral salariile personalului clerical şi neclerical, ci asigură doar o contribuţie de aproximativ 60% la salariile acestora. Restul salariilor (comparabile cu cele ale profesorilor din învăţământul preuniversitar), impozitele, asigurările de sănătate şi contribuţiile sociale sunt plătite din fondurile proprii ale unităţilor bisericeşti.

Această situaţie este consecinţa secularizării averilor bisericeşti de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1863), atunci când Biserica a fost deposedată de sursele de întreţinere, iar Statul român şi-a luat angajamentul de a sprijini de la bugetul public salarizarea personalului deservent şi întreţinerea lăcaşurilor de cult. În prezent, cea mai mare parte a proprietăţilor bisericeşti nu au fost încă retrocedate proprietarilor de drept.

De remarcat faptul că sumele plătite de unităţile bisericeşti pentru plata impozitelor şi asigurărilor sociale aferente salariilor personalului deservent sunt aproximativ egale sau depăşesc valoarea contribuţiilor la salarii primite de la bugetul de stat. De exemplu, în fiecare lună valoarea totală a contribuţiilor la salariile personalului din Administraţia patriarhală este de 557.472 lei, iar suma plătită de Patriarhia Română la bugetul de stat pentru impozitele pe salariile integrale, asigurări de sănătate şi contribuţii sociale este de 575.087 lei. Oricine poate constata faptul că ceea ce se primeşte de la bugetul de stat sub forma sprijinului salarial se întoarce la bugetul public prin plata impozitelor şi a contribuţiilor sociale aferente.

Din cei 14.231 de preoţi şi diaconi ai Bisericii Ortodoxe Române, peste 1.000 sunt salarizaţi exclusiv din fondurile proprii ale unităţilor bisericeşti, iar aproape 1.500 din cei aproximativ 17.000 de salarizaţi neclericali sunt plătiţi integral de Biserică.

Precizăm că personalul bisericesc clerical şi neclerical se numără printre categoriile socio-profesionale din România cu cele mai mici salarii. În numeroase comunităţi din ţară, în special din mediul rural, din cauza sărăciei şi a migraţiei în străinătate, preoţii nu mai reuşesc să-şi completeze salariile din fonduri proprii, pentru majoritatea acestora sprijinul salarial de la bugetul de stat reprezentând unicul venit sigur pentru întreţinerea familiei. De reţinut este şi faptul că anual sumele alocate în bugetul de stat pentru cultele religioase reprezintă doar 0,4% din buget, adică de peste 10 ori mai puţin decât sumele alocate pentru învăţământ şi sănătate.

Referitor la personalul monahal, precizăm că statul nu plăteşte integral salariile a 10.000 de călugări şi călugăriţe. Din cei aproximativ 8.500 de călugări şi călugăriţe ortodocşi, numai stareţul/stareţa şi preotul slujitor din mănăstiri primesc contribuţie de la bugetul de stat la salariu, adică doar câteva sute de persoane.

În ceea ce priveşte cei aproape 7.700 de profesori de religie, menţionăm faptul că aceştia au acelaşi statut cu celelalte cadre didactice din învăţământul românesc şi sunt salarizaţi de Ministerul Educaţiei. În acest sens, considerăm că prezenţa religiei în programa de învăţământ din şcolile publice este un drept câştigat de poporul român în Decembrie 1989. De altfel, potrivit sondajelor şi studiilor sociologice realizate în ultimii 15 ani, majoritatea românilor apreciază rolul orei de religie în formarea şi educarea tinerei generaţii.

Statul român nu oferă subvenţii de la bugetul de stat pentru opera social-filantropică a Bisericii! Cele aproximativ 55 de milioane de lei folosite în anul 2011 de Biserica Ortodoxă Română pentru susţinerea celor aproximativ 700 de instituţii social-filantropice destinate tuturor categoriilor sociale defavorizate de care beneficiază în mod constant aproape un milion de români săraci provin exclusiv din fonduri proprii şi donaţii ale credincioşilor.

În acelaşi timp, Patriarhia Română şi alte eparhii din ţară derulează cu succes programe social-educaţionale la nivel naţional din fonduri europene (Hristos împărtăşit copiilor, Alege şcoala! etc.) ai căror beneficiari sunt zeci de mii de copii, adolescenţi şi tineri, iar la nivel local există numeroase proiecte sociale derulate de eparhii în parteneriat cu autorităţile locale şi alte ONG-uri.

Pentru corecta informare a opiniei publice, precizăm faptul că, potrivit Codului fiscal (art. 15, alin. f), cultele religioase sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru: venituri obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, venituri obţinute din chirii, alte venituri obţinute din activităţi economice, venituri din despăgubiri în formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent şi/sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.” Această prevedere din Codul fiscal se fundamentează pe art. 29, alin. 5 din Constituţia României, dezvoltat în Legea cultelor nr. 489/2006, unde se menţionează: Statul român recunoaşte cultelor rolul spiritual, educaţional, social-caritabil, cultural şi de parteneriat social, precum şi statutul lor de factori ai păcii sociale (art. 7 alin. 1); Autorităţile publice cooperează cu cultele în domeniile de interes comun şi sprijină activitatea acestora (art. 9 alin. 3).

Trebuie menţionat că în momentul elaborării Codului fiscal, ţinând cont de faptul că cea mai mare parte a proprietăţilor bisericeşti nu a fost încă retrocedată Bisericii, legiuitorul a avut în vedere identificarea unor surse de finanţare pentru întreţinerea lăcaşurilor de cult şi a celorlalte clădiri bisericeşti, precum şi a lucrării social-filantropice şi educaţionale desfăşurată de culte în beneficiul populaţiei, care este incomparabil mai amplă şi eficientă decât cea a ONG-urilor. De altfel, în toate ţările europene există facilităţi fiscale pentru culte condiţionate de folosirea fondurilor strict pentru activitatea specifică desfăşurată în societate.

În acelaşi timp, pentru activităţile economice desfăşurate prin societăţi comerciale, cultele plătesc taxe şi impozite potrivit legislaţiei în vigoare asemenea tuturor agenţilor economici din ţara noastră. În România, potrivit statisticilor oficiale, sunt 20.240 de şcoli cu personalitate juridică şi arondate, iar nu 4.700 de şcoli, aşa cum dezinformează reprezentanţii asociaţiei seculare, adică de peste 4 ori mai multe instituţii de învăţământ. Dacă astăzi în România se închid spitale şi şcoli, aceasta se întâmplă nu din cauza Bisericii Ortodoxe Române, ci ca urmare a scăderii numărului populaţiei, inclusiv a celei şcolare.

Biroul de presă al Patriarhiei Române