Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului la Mănăstirea Vladimireşti

La praznicul Adormirii Maicii Domnului, Mănăstirea Vladimireşti din centrul judeţului Galaţi şi-a sărbătorit ocrotitoarea spirituală.

Cu acest prilej, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a oficiat Sfânta Liturghie la Altarul de vară al mănăstirii, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa monahiilor mănăstirii, a pelerinilor şi a credincioşilor din parohiile învecinate. Acestora li s-au adăugat şi români care lucrează peste hotare, veniţi acasă în perioada de concediu pentru a fi alături de cei dragi.

În cuvântul de învăţătură, chiriarhul Dunării de Jos a vorbit despre înţelesurile praznicului Adormirii Maicii Domnului şi despre evlavia deosebită pe care credincioşii o au faţă de Preasfânta Născătoare de Dumnezeu.

După Sfânta Liturghie, a fost săvârşit parastasul pentru ctitorii şi vieţuitorii acestei vetre monahale trecuţi la cele veşnice și au fost vizitate spațiile care alcătuiesc ansamblul monahal și cimitirul mănăstirii.

La final, ierarhul Dunării de Jos a oferit daruri în trapeza mănăstirii tinerilor și copiilor prezenți la hram.

***

Situată la 4 km de comuna Tudor Vladimirescu, Mănăstirea Vladimireşti este un loc de pelerinaj şi hrană sufletească pentru cei care-i cunosc istoricul sau îl află atunci când ajung aici ca vizitatori. Mănăstirea de maici cu un sobor de 110 vieţuitoare se situează în prezent pe locul trei în ţară ca număr de personal, după mănăstirile Agapia şi Văratec, iar pe primul loc între mănăstirile cu vieţuire de obşte.

Biserica mare - construită pe locul primei apariţii dumnezeieşti, în formă de cruce, conform tradiţiei ortodoxe - are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. La est de biserica mare este situat paraclisul (biserica mică), iar la sud, micul Altar de vară.

Poarta de la intrarea pe domeniul mănăstirii este tipic maramureşeană şi a fost lucrată în 1992. De aici porneşte drumul spre livadă, vie şi iaz. Intrarea în incintă se face pe o alee străjuită de tei, trecând pe sub clopotniţă. De o parte şi de alta se află stăreţia şi căminul preoţesc.

Muzeul deţine 106 icoane vechi din secolele XVIII-XIX. Aici se păstrează crucea de lemn sau „crucea din porumb“ cu care s-a însemnat locul Sfântului Altar la arătarea semnului dumnezeiesc. Se mai află o icoană cu Maica Domnului lăsată maicii stareţe de mama sa pe patul de moarte. În stăreţia mănăstirii se păstrează opt potire de argint masiv din cele 12 găsite în faţa sfintei proscomidii în biserica mare (ascunse de o persoană necunoscută, la închiderea mănăstirii). Tot aici se găsesc şi alte icoane de valoare.

La sud de biserica mare este mormântul părintelui arhimandrit Visarion Nicolau, ctitorul paraclisului, iar la nord, mormântul maicii stareţe Veronica, decedată la 15 septembrie 2005.

Mănăstirea Vladimireşti deţine ateliere de pictură, sculptură de rame şi mobilier bisericesc, de înrămat icoane, croitorie, broderie, tricotaje, flori artificiale şi covoare. Gospodăria are 80 de hectare de pământ arabil, zestrea maicilor, vie, livadă, păsări, animale, o brutărie proprie, o bolniţă şi o mică pădure de salcâmi. Din 1996, mănăstirea are încălzire centrală cu gaze naturale.