Săvârşitu-s-a sfinţirea Marelui Mir pentru a 21-a oară

Ieri, la Catedrala patriarhală din Bucureşti, a avut loc sfinţirea Marelui Mir, în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia. Slujba Sfintei Liturghii şi sfinţirea Marelui Mir au fost săvârşite de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu ierarhii Sfântului Sinod al BOR. La această slujbă de sfinţire a Marelui Mir au fost prezenţi, de asemenea, consilieri patriarhali şi mitropolitani, profesori de teologie, călugări, călugăriţe şi un mare număr de credincioşi, precum şi reprezentanţi ai vieţii publice. Fiecare ierarh eparhiot sau fiecare ierah delegat, reprezentanţi ai eparhiilor au primit cu acest prilej o amforă de inox cu cinci litri de Mir.

După trei zile de temeinică pregătire şi de rugăciuni neîncetate, vasele cu Marele Mir au fost aduse în Catedrala patriarhală de la Mănăstirea Antim pentru a fi sfinţite în cadrul Sfintei Liturghii a Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia, săvârşită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu 42 de ierarhi ai Sinodului Bisericii noastre.

În cadrul Sfintei Liturghii, după cântarea "Lumină lină" şi după citirea paremiilor au urmat troparul şi condacul Rusaliilor "Bine eşti cuvântat, Hristoase, Dumnezeul nostru…", iar mai apoi Părintele Patriarh a rostit prima rugăciune de sfinţire a Marelui Mir, iar IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a citit cea de-a doua rugăciune de sfinţire a Marelui Mir.

După citirea Sfintei Evanghelii, Întâistătătorul Bisericii noastre a rostit un cuvânt de învăţătură în care a subliniat că această pericopă cuprinde patru momente şi patru lucrări mari cu semnificaţii deosebite.

Patru lucrări mari cu semnificaţii deosebite

"Evanghelia pe care am auzit-o acum cuprinde patru momente deosebite şi patru lucrări mari cu semnificaţii deosebite. Prima este instituirea Cinei celei de taină sau instituirea Sfintei Euharistii. A doua lucrare menţionată în sinaxarul Bisericii noastre pe care noi o pomenim este spălarea picioarelor ucenicilor de către Învăţătorul lor, Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul, Care pentru noi şi pentru a noastră mântuire S-a făcut Om. În al treilea rând, sinaxarul spune că Biserica a rânduit ca în această zi sfântă şi mare să se facă pomenire despre rugăciunea Mântuitorului Iisus Hristos din Grădina Ghetsimani, când S-a rugat atât de intens încât sudoarea capului Său era ca picăturile de sânge. În al patrulea rând, pomenim astăzi începutul Pătimirilor Mântuitorului Iisus Hristos, din momentul sărutării făţarnice a lui Iuda Iscarioteanul. Vedem, aşadar, că în toate aceste patru lucrări se vede, pe de o parte, iubirea jertfelnică a Mântuitorului Iisus Hristos, Care cu anticipaţie ne arată taina Crucii ca iubire mai tare decât moartea. (...) Iubirea Lui smerită şi jertfelnică este mai tare decât frica de moarte, deşi, ca Om, El spune: "Părinte Sfinte, de este cu putinţă, să treacă de la Mine paharul acesta" al suferinţei şi al morţii, "dar nu după cum voiesc Eu, ci după cum voieşti Tu". Voia lui Dumnezeu este viaţă; neascultarea de Dumnezeu este moarte . Prin neasculare de Dumnezeu a căzut primul Adam şi prin ascultare de Dumnezeu "până la moarte, şi încă moarte pe cruce", ne izbăveşte, ne vindecă, ne mântuieşte Hristos, Noul Adam. Taina Sfintei Euharistii este, aşadar, taina iubirii jertfelnice, care pune pe Dumnezeu în centrul vieţii. "Iubirea de Dumnezeu este mai bună decât viaţa", spune Psalmul 62. Deci viaţa spirituală, ca viaţă trăită în comuniune cu Dumnezeu, Izvorul vieţii veşnice, este mai scumpă decât simpla existenţă biologică şi aceasta este gândirea Mântuitorului Iisus Hristos (...) Deci noi prăznuim astăzi iubirea jertfelnică a lui Dumnezeu, a Mântuitoului Iisus Hristos", a spus PF Daniel.

Mare solemnitate şi sfântă binecuvântare

În continuare PS Ciprian, Episcop-vicar patriarhal, în calitate de Secretar al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a fost delegat de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române pentru a citi Omilia la Sfinţirea Marelui Mir prin care s-a arătat că ieri a avut loc cea dintâi sfinţire a Marelui Mir din timpul arhipăstoririi Preafericitului Părinte Daniel ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, prin reunirea tuturor sfinţiţilor arhierei ai Bisericii Ortodoxe Române în cadrul Sfintei Liturghii, astfel încât: "Faptul că toţi ierarhii unei Biserici Ortodoxe autocefale se întrunesc în Sfânta şi Marea Joi din Săptămâna Sfintelor Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos, cu trei zile înainte de Sfintele Paşti, pentru a săvârşi împreună sfinţirea Marelui Mir, chiar în timpul Liturghiei de pomenire a Cinei celei de taină sau a Euharistiei, constituie un eveniment de intensă trăire, mare solemnitate şi sfântă binecuvântare".

Din omilia citită de PS Ciprian, toţi credinicioşii au învăţat că Sfântul şi Marele Mir este semnul văzut al darurilor Sfântului Duh în viaţa şi lucrarea Bisericii, subliniindu-se că prin ungerea cu Sfântul şi Marele Mir în Taina Mirungerii, după primirea Sfântului Botez, se dă darul înfierii în Biserică, ca duh al înfierii noastre de către Tatăl prin Fiul; prin ungerea cu el a sfintelor biserici şi a antimiselor - fără de care nu se poate săvârşi Sfânta Liturghie, Hristos este prezent şi dăruieşte pe Duhul Sfânt fiecărui lăcaş de cult care se sfinţeşte şi în care se împărtăşesc şi se sfinţesc toţi credincioşii.

Ierarhii slujitori au purtat vasele cu Mir

La ieşirea cu Cinstitele Daruri, ierarhii slujtori au adus în mijlocul bisericii vasele cu Mir, iar după binecuvântarea "Şi să fie milele Marelui Dumnezeu…" Patriarhul României a a descoperit vasele cu Mir, le-a însemnat de trei ori cu semnul crucii a citit cu glas mare a treia rugăciune de sfinţire a Marelui Mir şi a rostit mai apoi şi cea de-a patra rugăciune.

Pentru aducerea-aminte peste ani a acestui mare eveniment, toţi membrii Sfântului Sinod au semnat Actul Sinodal care s-a înscris în Cronica de Aur a Bisericii Autocefale Ortodoxe Române, în care s-a arătat că "această solemnitate a sfinţirii Marelui Mir a avut loc în Anul omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti, pentru a XXI-a oară în de Dumnezeu păzita şi Sfânta noastră Biserică Ortodoxă Română după recunoaşterea ei ca autocefală, în anul 1885, de către Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului şi de către celelalte Biserici Ortodoxe Autocefale surori, şi pentru întâia oară în timpul arhipăstoririi Preafericitului Părinte Daniel ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române".

Jurnalul TRINITAS TV - joi, 1 aprilie 2010

▲ Mulţumiri

La finalul Sfintei Liturghii, Părintele Patriarh a mulţumit în mod deosebit celor care au contribuit la realizarea acestei lucrări sfinte: "Mulţumim Preasfinţitului Siluan şi IPS Mitropolit Dionisios de Corint. Mulţumirile noastre se extind şi spre alte persoane care ne-au ajutat să găsim ingredientele cele mai naturale şi mai fine, mai frumos mirositoare, pentru a cinsti după cuviinţă pe Mântuitorul nostru Iisus, fiindcă El se numeşte Marele Mir , El este unsul Lui Dumnezeu Tatăl, prin lucrarea Duhului Sfânt, pentru ca toată lucrare mântuitoare să fie o lucrare de refacere a comuniunii: a Preasfintei Treimi cu oamenii şi a oamenilor cu Dumnezeu.

Părintele arhimandrit Quais Sadiq din Patriarhia Antiohiei şi a întregului Orient, care a slujit aici cu noi, ne-a adus aromate de mare de preţ din Siria şi Iordania care au fost introduse în acest Mir cand s-a preparat. Am primit de asemenea de la Ierusalim, din partea părintelui arhimandrit Ieronim, mirul de nard care a fost turnat în dimineata aceasta. Din Bulgaria, din Franţa, am primit esenţe şi parfumuri. De asemenea, mulţumim în mod deosebit Înalt Preasfinţitului Laurenţiu, care, împreună cu alţi ierarhi, mai ales cu Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, a supravegheat lucrările, ajutaţi de preoţi şi diaconi. S-a mai scris şi se va mai scrie despre toate ţările din care noi am primit cele mai curate şi mai frumoase mirodenii şi esenţe ca acest Sfânt şi mare Mir să fie simbolul darurilor Duhului Sfânt, dar şi al chemării la unitate creştină, al chemării la comuniunea ortodoxă".