Ședința anuală a Adunării Naționale Bisericești la Palatul Patriarhiei

Adunarea Națională Bisericească (ANB) s-a reunit în ședință ordinară de lucru astăzi, 5 februarie, la Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Membrii acestui organism central deliberativ s-au întrunit în lucrări pe comisii permanente, după care, în cadrul ședinței plenare reunite, au fost prezentate referatele comisiilor asupra Raportului general (sinteză) anual al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2025, privind activitatea în Biserica Ortodoxe Română. Hotărârile ședinței au fost aprobate în unanimitate.

Înaintea ședinței de lucru, în sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, în prezența Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a ierarhilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a membrilor clerici și mireni ai Adunării Naționale Bisericești, precum și a ostenitorilor Cancelariei Sfântului Sinod și ai Administrației Patriarhale, a fost săvârșită o slujbă de Te Deum de către Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.

Lucrările propriu-zise ale ședinței de lucru ale organismului central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române au început în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei cu citirea apelului nominal de către pr. conf. univ. dr. Lucian Petroaia, secretarul general al Adunării Naționale Bisericești. După ce s-a constatat că sunt întrunite condițiile statutare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a declarat ședința deschisă și a rostit un cuvânt de deschidere referitor la Raportul general (sinteză) anual al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2025 privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română, document care a putut fi citit integral și în paginile Ziarului Lumina. „Constatăm că este un raport cu foarte multe activități și că au fost scoase în evidență cele mai importante din Anul Centenar al Patriarhiei Române: împlinirea a 100 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie și proclamarea generală a celor 16 sfinți români, duhovnici și mărturisitori ai credinței ortodoxe în timpul regimului comunist, canonizați în anul precedent, 2024 [...]; după proclamarea generală aici, la Patriarhia Română, s-a făcut pe rând o proclamare locală a acestor canonizări, ca o întărire a comuniunii cu sfinții mărturisitori din timpul perioadei comuniste [...]; un alt eveniment a fost în Sfânta și Marea Joi, sfințirea Sfântului și Marelui Mir [...]; și, desigur, evenimentul cel mai mare din punct de vedere simbolic, bisericesc și național, a fost sfințirea picturii Catedralei Naționale, care a întărit convingerea românilor că au și o demnitate, că au și ceva de valoare și aprecierea că un proiect vechi a fost dus la bun sfârșit, un proiect de 140 de ani de așteptări, tatonări, dar cu speranță”, a spus Preafericirea Sa în deschiderea lucrărilor.

În continuare, lucrările în plen au fost suspendate de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, președintele Adunării Naționale Bisericești, pentru a face loc dezbaterilor din comisiile permanente, care au avut sarcina de a examina lucrările și de a întocmi referatele de specialitate. Comisiile Adunării Naționale Bisericești sunt: Comisia administrativ-juridică și de validare; Comisia socială și pentru comunicații media; Comisia culturală și educațională; Comisia economică bugetară și de patrimoniu imobiliar (bunuri bisericești); Comisia pentru românii ortodocși de peste hotare și pentru relații externe bisericești.

Reveniți în plen, membrii Adunării Naționale Bisericești au audiat citirea de către raportorii desemnați a referatelor Comisiilor permanente asupra Raportului general (sinteză) anual al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2025 privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română, evidențiindu-se activitățile Cancelariei Sfântului Sinod și ale sectoarelor din cadrul Administrației Patriarhale realizate în anul precedent.

Momentul prezentării referatelor a fost urmat de luări de cuvânt din partea membrilor Adunării Naționale Bisericești. Ulterior au fost votate și aprobate în unanimitate hotărârile forului deliberativ.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit o alocuțiune în care a mulțumit membrilor Adunării Naționale Bisericești pentru implicarea în evenimentele din anul ce a trecut: „Este foarte important să fim contemporani cu lucrări mari, dar trebuie să învățăm să prețuim și patrimoniul nostru moștenit din trecut. Și aici Biserica are un rol foarte important de a păstra memoria ctitorilor, binefăcătorilor și miluitorilor care sunt pomeniți la fiecare slujbă bisericească, dar și de a lăsa edificii noi [...]. Acest act ctitoricesc este o necesitate practică, liturgică, dar și un fel de conștiință a responsabilității: ce am primit, ce am adăugat și ce transmitem generației următoare. Aceste lucrări nu sunt făcute pentru noi în chip egoist, ci pentru comunitate în mod altruist. Nici o Persoană a Sfintei Treimi nu trăiește pentru Sine, ci pentru Celelalte. De aceea dăruirea aceasta reciprocă se numește perihoreză [...], pentru că Persoanele Sfintei Treimi nu sunt una lângă alta în mod triteist, ci una în cealaltă: Se conțin reciproc, Se dăruiesc reciproc, pentru că nu este vorba de materie [...]. Și atunci, din punctul acesta de vedere, se constată că o biserică, fiind casa Preasfintei Treimi, este plină de iubirea Tatălui, a Fiului și a Duhului Sfânt [...]. De aceea, cei care lucrează la zidirea de biserici simt această bucurie a prezenței Sfintei Treimi în viața lor, a familiilor lor și a neamului lor, a rudelor care devin moștenitoare ale unei lucrări sfinte. Mulți oameni au dorit în comunism să fie ctitori, dar nu li s-a permis. Când a venit libertatea, am arătat că aceasta trebuie folosită cu responsabilitate. Din acest punct de vedere, însăși construirea Catedralei Naționale a fost o expresie a libertății poporului român de a duce la îndeplinire un proiect inițiat cu mult timp înainte”.

În final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a declarat închise lucrările ședinței Adunării Naționale Bisericești și a fost rostită rugăciunea „Cuvine-se cu adevărat”. Toți membrii ANB au primit, din partea Patriarhului României, Diploma dedicată sfințirii Catedralei Naționale, cu medalie, precum și alte daruri.

Adunarea Națională Bisericească reprezintă organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice și patrimoniale. Ea este alcătuită din câte trei reprezentanți, un cleric și doi mireni, ai fiecărei eparhii a Bisericii Ortodoxe Române din țară și din jurul granițelor ei, delegați de către adunările eparhiale pe un mandat de 4 ani, maximum două mandate. La lucrările Adunării Naționale Bisericești participă și toți ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.