Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Sesiune comemorativă la Academia Română

Sesiune comemorativă la Academia Română

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Data: 26 Iun, 2014

Academia Română, prin Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie şi Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual, a organizat ieri, 26 iunie, sesiunea de comunicări „300 de ani de la moartea lui Constantin Brâncoveanu“. La evenimentul desfăşurat în Aula Academiei Române au participat academicieni, preoţi şi personalităţi ale vieţii culturale bucureştene. Prin acest eveniment, a arătat acad. Dinu Giurescu, vicepreşedinte al Academiei Române, se readuce în lumină contribuţia Sfântului Constantin Brâncoveanu la ctitorirea culturii şi civilizaţiei româneşti, pentru că de cel puţin 15 ani acest fapt incontestabil nu este prezent în manualele şcolare. „Pe cât încercăm noi, forurile laice, în primul rând Academia Română, şi cele bisericeşti, pe atâta curricula manualelor şcolare întoarce spatele istoriei României. (…) Este o politică deliberată de a elibera din conştiinţa tinerilor orice este românesc“, a spus academicianul Giurescu.

Acad. Dan Berindei, preşedintele de onoare al Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie al Academiei Române, a precizat în comunicarea „Vizionarul, înţeleptul şi realistul Brâncoveanu“ că Sfântul Constantin Brâncoveanu nu a rămas în conştiinţa urmaşilor prin fapte mari de vitejie, ci prin păstrarea păcii în vremuri extrem de tulburi, pace care corespundea „structurii sale sufleteşti“. Acad. Răzvan Theodorescu, preşedinte al Secţiei de arte, arhitectură şi audiovizual, a subliniat, prin comunicarea „Un veac valah de martiri şi trădări“, că toate trădările, scăderile morale, oportunismele şi tranzacţiile politice au salvat neamul şi statalitatea românilor şi în acest fel trebuie a fi înţelese astăzi.

Acad. Marius Porumb, directorul Institutului de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca, a arătat că arta brâncovenească în Transilvania este un simbol al credinţei şi al neamului românesc şi că ea a fost receptată nu numai ca un semn al susţinerii ortodoxiei transilvănene, ci mai ales ca autentică manifestare a unui stil naţional.

Prof. univ. dr. Vasile Vasile, de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, a accentuat că procesul de românire a cântărilor de strană, de la Filothei sin Agăi Jipei la Anton Pann, este un subiect prea puţin cunoscut şi cercetat. Apoi, profesorul a evidenţiat prin manuscrise de la mănăstiri din ţară şi din Muntele Athos şi prin interpretarea unor cântări liturgice că formarea limbii literare româneşti se datorează în foarte mare măsură cântării de strană. (Ioan Buşagă)