Sfântul Ioan Botezătorul cinstit în bisericile oltene

Praznicul Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul a adunat sute de credincioşi în mănăstirile oltene. Arhiereii noştri au binecuvântat poporul cel binecredincios la Cămărăşeasca, în judeţul Gorj, la Troianu, în Vâlcea, şi la Topolniţa, în Mehedinţi.

Înaintemergătorul şi Botezătorul Mântuitorului Hristos a fost cinstit în sfintele lăcaşuri de închinare - biserici de mir, catedrale chiriarhale sau mănăstiri de pe meleagurile Olteniei. Cu acest binecuvântat prilej, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a slujit Sfânta Liturghie, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi, la Mănăstirea Cămărăşeasca, lângă oraşul Târgu Cărbuneşti.

Sfânta Liturghie a fost încununată de cuvântul de învăţătură al IPS Părinte Mitropolit, care a vorbit despre modelul şi viaţa sfântă a Sfântului Ioan Botezătorul. La finalul slujbei, IPS Irineu i-a binecuvântat pe credincioşi, îndemnându-i să se roage Sfântului Ioan pentru a fi feriţi „de ispite, de necazuri şi de tot lucrul cel stricător de suflet“. La final, toţi credincioşii au luat parte la tradiţionala agapă frăţească organizată în trapeza mănăstirii.

Mănăstirea Cămărăşeasca este aşezată în vecinătatea oraşului Târgu Cărbuneşti, fiind una dintre cele mai valoroase monumente istorice din Arhiepiscopia Craiovei şi printre puţinele închinate Sfântului Ioan Botezătorul. A fost ridicată la anul 1780 de plocovnicul Mihail Colţescu, la cârma ţării fiind Alexandru Ipsilanti. În timpul regimului comunist, mănăstirea a fost transformată în grajd pentru animalele de la CAP. Astăzi, sfântul aşezământ figurează pe lista monumentelor istorice.

Bucurii duhovniceşti la mănăstirea vâlceană Troianu

În Arhiepiscopia Râmnicului, Sfântul Ioan Botezătorul a fost cinstit în chip deosebit la Mănăstirea Troianu. Evenimentul a fost întregit de prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, care a participat la Sfânta Liturghie, oficiată de către un sobor de peste 20 de preoţi şi diaconi, în frunte cu părintele arhimandrit Ioachim Popa, duhovnicul Mănăstirii Frăsinei.

Sărbătoarea a început în seara zilei de 28 august cu slujba Privegherii, Vecernia cu Litie şi Utrenia, iar apoi a continuat cu Acatistul „Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul“ şi cu Sfânta Liturghie. În cadrul Sfintei Liturghii, pr. prof. univ. dr. Ştefan Resceanu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova, a ţinut un cuvânt de învăţătură în care a elogiat viaţa, activitatea şi moartea martirică ale celui mai mare prooroc, ce face trecerea de la Vechiul la Noul Testament, Sfântul Ioan Botezătorul - Înaintemergătorul Domnului nostru Iisus Hristos. La final, IPS Gherasim a apreciat activitatea arhim. Sava Pleşa, stareţul mănăstirii vâlcene, care, într-o perioadă scurtă de timp, a construit o nouă biserică pentru complexul monahal de la Troianu, astăzi la stadiul de pictură.

Răspunsurile la strană au fost oferite de o parte din grupul psaltic-misionar al Patriarhiei Române, „Evloghia“.

Biserica cu hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul“, datând din secolul al XVIII-lea, şi casa stăreţiei au fost refăcute de Hrisant Penetis (Hurezeanul), egumenul Mănăstirii Hurezi, între anii 1840 şi 1842, ca metoh al Mănăstirii Hurezi, pe un teren al acestuia, învecinat cu proprietatea Mănăstirii Bistriţa.

La secularizarea averilor mănăstireşti, efectuată prin legea din 1864, Schitul Troianu a fost trecut în proprietatea statului, devenind metoh al Mănăstirii Hurezi. Ulterior, din martie 1949 intră în stăpânirea statului comunist. Până în anul 1972, biserica, turnul-clopotniţă, casa stăreţiei şi terenul aferent au aparţinut IAS Rm. Vâlcea. Casa stăreţiei fusese transformată în depozit, foişorul şi pridvorul, dărâmate, iar biserica devenise grajd pentru vite. După anul 2002, mănăstirea a fost restaurată cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Gherasim, astăzi Arhiepiscopul Râmnicului, şi purtarea de grijă a părintelui stareţ arhim. Sava Pleşa. Pe 15 iulie 2008, la iniţiativa părintelui arhim. Sava Pleşa, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Gherasim a pus piatra de temelie a noii biserici cu hramul „Izvorul Tămăduirii“. Astăzi, construcţia noii biserici este finalizată, în prezent desfăşurându-se lucrările de pictură în interior şi exterior. Noua biserică deţine şi un demisol unde se pot organiza conferinţe bisericeşti, simpozioane, expoziţii sau alte evenimente religioase şi culturale. Ctitorii principali care au sprijinit ridicarea acestui sfânt lăcaş sunt preotul Chiril cu soţia sa, preoteasa Lidia, şi Ana Chiril. Pictura paraclisului de la demisolul bisericii a fost realizată între anii 2010 şi 2011 de pictoriţa Tania Costea din Buzău. Chinovia are în prezent nouă vieţuitori.

Sfântă Liturghie arhierească la altarul Mănăstirii Topolniţa

Credincioşii mehedinţeni din Episcopia Severinului şi Strehaiei au venit la rugăciune în lavra Sfântului Nicodim de la Topolniţa. În mijlocul lor a fost prezent Preasfinţitul Părinte Episcop Nicodim, care a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi.

Mănăstirea Topolniţa este un aşezământ de călugări, cu viaţă de obşte, sub stăreţia arhimandritului Pavel Nicolăescu. Se află pe teritoriul comunei Izvoru Bârzii, din judeţul Mehedinţi. După tradiţie, prima biserică a fost zidită aici de Sfântul Nicodim, în secolul al XIV-lea. Biserica actuală, în formă de cruce, a fost ridicată în anul 1646 de Lupu Buliga - „vel căpitan de plai“. A fost pictată în anul 1673, în frescă, stil bizantin, de zugravii Grigore „Grecul“ şi Dima „Romanul“. Remarcabilă este tema „Judecata de Apoi“, pictată în faţada exterioară vestică, la fel ca la mănăstirile din Moldova.

După secularizare (1863), schitul a fost părăsit şi reînfiinţat în 1930. În anul 1932, Comisia monumentelor istorice a făcut reparaţii parţiale şi s-au reconstruit trei chilii. Mai târziu, s-au executat reparaţii şi restaurări, prin grija vrednicului de pomenire mitropolit Nestor Vornicescu al Olteniei. La data de 21 mai 1993 s-a sfinţit biserica de lemn a mănăstirii, ce poartă hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“.