Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri „Şi familia preotului, cu toată soliditatea ei, este aşezată sub o presiune imensă“

„Şi familia preotului, cu toată soliditatea ei, este aşezată sub o presiune imensă“

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Bogdan Cronţ - 07 Iun, 2013

„Preotul este unul dintre oamenii ocupaţi într-un procent nu de sută la sută, ci de «mie la sută». Ocupat în primul rând cu sine, ocupat cu familia lui, cu marea familie a parohiei lui, ocupat cu menţinerea cordialităţii între el şi Dumnezeu, între el şi oameni, între oameni şi Dumnezeu, între oameni şi oameni“.

Conferinţele pastoral-misionare din Arhiepiscopia Iaşilor au continuat, în perioada 2-4 iunie, cu întrunirea preoţilor din protopopiatele Iaşi 2 şi Hârlău, la Centrul cultural-pastoral „Sfântul Daniil Sihastrul“ din Durău. Întâlnirea, prezidată de Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, s-a desfăşurat pe parcursul a trei zile, timp în care preoţii din cele două protopopiate au dezbătut, alături de invitaţii la această conferinţă, o serie de teme dedicate Anului omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena: „Sf. Împ. Constantin şi Elena - prezenţă a familiei creştine în misiunea Bisericii“, „Preotul şi preoteasa - părinţi în familie şi în parohie“, „Preotul şi preoteasa ca slujitori ai Bisericii“, „Preotul şi preoteasa ca părinţi ai propriilor copii“, „Preotul şi preoteasa ca soţ şi soţie“. 

Casa preotului are „pereţi de sticlă“

Luni, 3 iunie, după oficierea Sfintei Liturghii arhiereşti, a început sesiunea I a lucrărilor, intitulată „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena - prezenţă a familiei creştine în misiunea Bisericii“, în care a avut loc şi deschiderea propriu-zisă a conferinţei, prin cuvântul adresat de Înalt Preasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan.

„De 20-30 de ani se observă, atât la nivel de mentalitate colectivă şi de atitudine individuală, cât şi la nivel legislativ, cum duhul legilor Sfântului Împărat Constantin începe să fie, puţin câte puţin, înlăturat. Statisticile arată că aproape 60% dintre familiile occidentale se destramă. În România, nu ne confruntăm, din fericire, cu un fenomen de o asemenea amploare, la noi cifra divorţurilor fiind undeva la 18-20 de procente. Nici slujitorii Bisericii nu sunt scutiţi de aceaste încercări şi vreau să subliniez faptul că anumite probleme, care apăreau în general în familiile de preoţi tineri, încep să se manifeste şi în sânul unor familii mai aşezate. Acest lucru arată că şi familia preotului, cu toată soliditatea ei, în comparaţie cu alte familii, este aşezată sub o presiune imensă, sub o tensiune între calitatea de preot, pe de o parte, şi cea de soţ şi tată, pe de altă parte. O încercare de găsire a echilibrului între cele două ipostaze este foarte importantă, deoarece casa preotului are pereţi de sticlă, se vede totul din afară.

Un părinte, vorbind despre aceste probleme şi descriind relaţia pe care o avea cu soţia sa, spunea aşa: «împreună la slujbă, împreună la plimbare», iar un alt părinte sublinia faptul că «dacă te dedici trup şi suflet preoţiei, vei fi, trup şi suflet, al familiei tale». 

Spuneam, deci, că şi familia preotului, cu toată soliditatea ei, este supusă presiunii lumii în care trăieşte, iar una dintre multele încercări la care trebuie să facă faţă este şi aceea a provocărilor de ordin material. Pe de o parte, în anumite cazuri, întâlnim ispita opulenţei, iar casa lui având, cum spuneam, pereţi de sticlă, această opulenţă devine prilej de scandal şi sminteală pentru credincioşi. Pe de altă parte, în mod special la parohiile de ţară, familia preotului, mai ales a tinerilor slujitori, se confruntă cu numeroase lipsuri materiale, cu situaţia de a nu avea strictul necesar pentru o viaţă normală, decentă. Ambele situaţii, de prea mult şi de prea puţin, aduc cu sine tensiuni în familia preotului.

Un alt fenomen cu care se confruntă familia preotului în ultima vreme este cea a nenaşterii de prunci şi nu mă refer la acele cazuri, nădăjduiesc inexistente la noi, în care, pur şi simplu, nu se doreşte acest lucru, ci la neputinţa de a da naştere. Sunt preoţi şi preotese tinere care se plâng că nu sunt binecuvântaţi de Dumnezeu cu prunci, din diverse cauze, medicale sau de altă natură. În cazul unei preotese, însă, maternitatea are o dimensiune mult mai largă, pentru că preoteasa poate fi şi mamă pentru mulţi din parohia pe care o păstoreşte soţul său.

Mai avem, apoi, slăbiciunile personale, pentru că oameni suntem cu toţii, preoţi şi mireni, care aduc şi ele o presiune suplimentară în familia preotului. Referindu-se la aceste probleme, un părinte mai apropiat zilelor noastre spunea că «persoana care nu are asceză trupească, asceză în sensul larg al cuvântului, este atrofiată duhovniceşte». Există, deci, o strânsă legătură între post, metanie, decenţă în comportament şi dimensiunea duhovnicească. Dacă vorbim de cazul particular al preotului în Ortodoxie, asceza înseamnă post, milostenie, o viaţă de familie armonioasă, decenţă în ceea ce priveşte proprietăţile personale“, a subliniat Înalt Preasfinţitul Părinte Mitropolit, în cuvântul adresat preoţilor participanţi la conferinţă.

„Căsnicia este singurul loc în care mori de dragul celuilalt, rămânând în viaţă“

Invitatul special al conferinţei pastoral-misionare a preoţilor protopopiatelor Iaşi 2 şi Hârlău a fost părintele profesor dr. Constantin Necula, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna“ din Sibiu. În cuvântul adresat preoţilor din Arhiepiscopia Iaşilor, părintele profesor a subliniat faptul că, în mod oarecum paradoxal, sunt prevăzute activităţi de pastoraţie pentru toate segmentele de populaţie ale ţării, dar destul de puţine pentru pastoraţia preotului. 

„Dacă vorbim despre preot şi preoteasă ca părinţi în familie şi în parohie, trebuie să subliniem faptul că mirii pe care noi, ca preoţi, îi cununăm nu privesc la viaţa noastră de rugăciune, de post, de asceză, pentru că ei asta nu cunosc. Ceea ce văd în noi este cum ne împlinim cununia cu soţiile noastre, cum ne creştem copiii pe care şi ei vor să-i aibă şi să-i crească. 

Ce înseamnă că femeia trebuie să se teamă de bărbat? Nu o teamă aşa cum este interpretată de mulţi dintre cei care nu cunosc rostul acestui îndemn. Femeia se va teme de bărbat, atunci când bărbatul va face pentru ea ceea ce Hristos a făcut pentru mireasa Sa, Biserica: s-a jertfit, a murit şi a înviat. Acesta este fundamentul a ceea ce numim temere a femeii de bărbat, iar căsnicia este singurul loc în care mori de dragul celuilalt, rămânând în viaţă“, a subliniat părintele profesor.

„Pastoraţia noastră este o pastoraţie «pe obuz». Un singur pas greşit, şi tot ce-am muncit sare în aer“

În continuare, pr. Constantin Necula a subliniat faptul că „a vorbi despre preoţie înseamnă, în primul rând, a vorbi despre paternitate“. „Mă gândeam zilele trecute, după înmormântarea unui foarte bun prieten, la faptul că avem mii de poveşti şi poezii despre mame, dar foarte puţine despre taţi. Nu există o clipă în viaţa unui preot în care el să nu fie tatăl credincioşilor pe care îi păstoreşte, chiar dacă ei nu ştiu, chiar dacă ei stau cu spatele la el. Taina cea mai de preţ a pastoraţiei noastre la vremea de acum este să nu diminuăm locul în care ne-a pus Hristos să fim, acela de pater familias, cel care poate strânge familia în jurul său. Mai ales într-un context în care asupra preotului este pusă atât de multă presiune şi este făcut în fel şi chip, să nu învăţăm să urlăm cu lupii, căci ne vom pierde dimensiunea de oaie cuvântătoare pe care Hristos ne-a pus-o la îndemână. 

Pastoraţia noastră este o pastoraţie «pe obuz». Un singur pas greşit, şi tot ce-am muncit sare în aer. Este atât de fragilă misiunea noastră ca preoţi, încât orice pas în afara liniei pe care Hristos ne cere s-o respectăm ne dărâmă munca de zeci de ani. Nu avem voie să fim oamenii jumătăţilor de măsură! De aceea, preoteasa noastră nu e jumătatea noastră, ci întregul nostru. Copiii noştri nu sunt «sferturile» noastre, ci, la fel, întregul nostru. Preotul este unul dintre oamenii ocupaţi într-un procent nu de sută la sută, ci de «mie la sută». Ocupat în primul rând cu sine, ocupat cu familia lui, cu marea familie a parohiei lui, ocupat cu menţinerea cordialităţii între el şi Dumnezeu, între el şi oameni, între oameni şi Dumnezeu, între oameni şi oameni. Noi suntem chemaţi, ca preoţi, să guvernăm lumea şi să ieşim din ea mai săraci decât am intrat. Un preot care nu corespunde chemării soţiei sale, copiilor săi şi poporului său nu corespunde nici chemării lui Dumnezeu. În faţa unui popor care ne iubeşte şi ne respectă, nu avem voie să nu ne ridicăm la înălţimea aşteptărilor“, a atras atenţia pr. prof. Constantin Necula.

Programul următoarele întâlniri ale preoţilor din Arhiepiscopia Iaşilor

După conferinţa preoţilor din protopopiatele Iaşi 2 şi Hârlău, a urmat, între 4-6 iunie, conferinţa preoţilor din protopopiatele Târgu Neamţ şi Roznov, iar între 9-11 iunie se va desfăşura întâlnirea preoţilor protopopiatelor Iaşi 3 şi Săveni. După aceste întâlniri, va urma o serie de cinci conferinţe, la care vor participa preoţii din cele 13 protopopiate ale Arhiepiscopiei Iaşilor, de această dată însoţiţi de preotese. Seria întâlnirilor de la Durău se va încheia în perioada 15-17 septembrie 2013, cu întrunirea preoţilor din protopopiatele Paşcani şi Ceahlău.