Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Slujire arhierească la Mănăstirea Cotumba

Slujire arhierească la Mănăstirea Cotumba

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Data: 10 Iunie 2014

Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit sâmbătă, 7 iunie 2014, Sfânta Liturghie la Mănăstirea Cotumba din judeţul Bacău. Slujba a fost prilejuită de hramul Bisericii „Pogorârea Sfântului Duh“ a aşezării monahale şi s-a bucurat de prezenţa a numeroşi pelerini din satele învecinate. Mănăstirea Cotumba a fost ridicată la mijlocul secolului al XVIII-lea, fiind atestată documentar pentru prima oara în anul 1757 într-un zapis al stareţului de atunci al mănăstirii, Pahomie, considerat a fi întemeietorul acestui lăcaş. După secularizarea lui Cuza, Mănăstirea Cotumba a devenit biserică de mir. Lăcaşul de cult a fost distrus în Primul Război Mondial şi reclădit în 1929. Aşezământul monahal a fost redeschis ca mănăstire de maici în 1995, primele dintre ele venind aici tocmai de la Mănăstirea Brâncoveni de lângă Slatina, împreună cu vrednicul de pomenire protosinghel Gheorghe Mardare. În anii următori a fost ridicată o biserică în stil ştefanian.