Stareţa Mănăstirii Slatina a plecat la ceruri

Maicile care formează obştea Mănăstirii Slatina din judeţul Suceava au condus-o joi, 16 octombrie 2014, pe ultimul drum pe stavrofora Evelina Tănase. Maica Evelina a păstorit obştea aşezării monahale de la Slatina timp de aproape patru decenii.

Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit joi, 16 octombrie 2014, slujba Înmormântării stavroforei Evelina Tănase, stareţa Mănăstirii Slatina. Maica Evelina a plecat la Domnul cu o zi înainte de prăznuirea Sfintei Cuvioase Parascheva. După cum ne-a relatat ieromonahul Dosoftei Dijmărescu de la Mănăstirea Putna, alături de Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor au slujit părinţi consilieri de la Centrul eparhial Suceava, părinţi inspectori şi stareţi din Eparhia Sucevei şi Rădăuţilor. În jurul sicriului cu trupul neînsufleţit s-au rugat şi maicile stareţe de la mai multe mănăstiri din judeţele Suceava şi Neamţ. „În biserica arhiplină a mănăstirii, la finalul slujbei, IPS Arhiepiscop Pimen, stăpânindu-şi cu greutate lacrimile, a vorbit despre viaţa monahală în general, cu cele trei voturi ale ei, sărăcia, fecioria şi ascultarea. Înaltpreasfinţia Sa a subliniat în chip special virtutea ascultării, frumuseţea şi duhul aparte ale Mănăstirii Slatina, amintind de modul cum şi-a trăit viaţa monahală maica stareţă Evelina. Maica Evelina a condus mănăstirea în timpuri foarte grele, în perioada comunistă. A urmat la conducerea Mănăstirii Slatina după mătuşa ei. Anii de început au fost grei, îngrijindu-se de maicile bătrâne aflate acolo. A dat sfat maicilor din obştea Mănăstirii Slatina să păstreze cu sfinţenie sfaturile maicii stareţe, chiar dacă aceasta nu a avut şcoli teologice înalte. Ierarhul locului a îndemnat obştea să meargă în fiecare zi la mormântul maicii Evelina, să facă o metanie şi o închinăciune. Astfel, pentru rugăciunile maicii vor primi răspuns de la Dumnezeu şi alinare“, a relatat ieromonahul Dosoftei Dijmărescu. Stavrofora Evelina Tănase s-a născut pe 9 noiembrie 1934 în Galu, judeţul Neamţ, absolvind seminarul monahal de la Agapia. În 1948 intră la Mănăstirea Războieni. Este dată afară în urma Decretului 410/1959, iar apoi lucrează la Antibiotice Iaşi. Ţine legătura cu părinţii duhovniceşti ai vremii - Cleopa Ilie, Paisie Olaru, Arsenie Papacioc, de la unii dintre aceştia păstrându-se până azi scrisori deosebit de profunde despre viaţa monahală. În 1964 reuşeşte să reintre în Mănăstirea Slatina ca ghid, iar în 1977 este aleasă stareţă. La 6 august 1985, de hramul mănăstirii, primeşte rangul de stavroforă de la Patriarhul Teoctist, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Sucevei.