Suceava se află în sărbătoare

Pelerinii au sosit încă de ieri în fosta capitală a Moldovei, pentru a se ruga celui care, alături de Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi, îi ocroteşte şi îi păzeşte de necazuri pe moldoveni. Moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava au fost scoase ieri-dimineaţă din biserica mănăstirii care le adăposteşte şi au fost aşezate în curte, într-un baldachin special amenajat. La ceas de seară, s-a oficiat Privegherea începând cu ora 18:00, iar credincioşii sosiţi mai devreme s-au rugat toată noaptea. Moaştele Sfântului Ioan cel Nou au fost aduse la Suceava în anul 1402, la 24 iunie, această zi fiind consfinţită de evlavia populară ca zi de cinstire a Sfântului şi, totodată, ca hramul cel mare al Sucevei.

Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava“ îşi serbează astăzi hramul. Cu acest prilej, Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, şi IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, vor oficia slujba Sfintei Liturghii, după care, potrivit tradiţiei, racla cu moaştele Sfântului vor fi purtate în procesiune prin oraş. Traseul procesiunii va fi următorul: Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava“ - Biserica „Sfânta Înviere“ -Biserica „Sfântul Gheorghe“-Mirăuţi - Biserica „Sfântul Dumitru“ - Biserica „Sfântul Nicolae“ - Catedrala „Naşterea Domnului“ - Biserica „Naşterea Maicii Domnului“ - Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava“. „Sărbătoarea de astăzi este amintită încă de la mutarea sfintelor moaşte ale Sfântului Ioan cel Nou din Biserica Mirăuţilor la ctitoria lui Bogdan al III-lea şi Ştefăniţă Vodă, în anul 1589, la Mănăstirea «Sfântul Ioan cel Nou». În fiecare an, această sărbătoare a adunat în jurul sfintelor moaşte ale Sfântului Ioan cel Nou zeci de mii de credincioşi din toate colţurile ţării“, a declarat pr. Dragoş Buta, consilier cultural al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

Şase secole n-au schimbat evlavia pentru Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava

Astăzi, în calendarul ortodox este prăznuită Aducerea moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Moaştele Sfântului Ioan cel Nou au fost aduse în vechea capitală a Moldovei în anul 1402, în timpul lui Alexandru cel Bun, la un an după ce Patriarhia Ecumenică a recunoscut primul mitropolit în Moldova, Iosif I Muşat. Tradiţia orală spune că aceste sfinte moaşte au fost aduse în fosta cetate de scaun a Moldovei şi pentru ca soţia domnitorului Alexandru cel Bun, doamna Ana, care era bolnavă, să le cinstească direct, cu credinţa vindecării în chip miraculos. Cinstitele relicve au rămas în Biserica Mirăuţilor până în anul 1589, când au fost mutate în noua Catedrală mitropolitană, Biserica „Sfântul Gheorghe“. În anul 1686 au fost furate de regele Jan Sobieski şi duse în Polonia, la Zolkiew, de unde au fost readuse abia în 1783.

La începutul Primului Război Mondial, pentru a fi ocrotite, au fost duse la Viena şi adăpostite în capela ortodoxă română din capitala Austriei. Revenirea Bucovinei şi a Basarabiei la ţara-mamă, în 1918, a făcut ca Sfântul Ioan să revină acasă şi să rămână „ocrotitorul a toată ţara Moldovei“.

Deşi Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în 1950, generalizarea cultului Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, cu data de pomenire 2 iunie, evlavia populară a consacrat ziua de 24 iunie, zi în care moaştele sale au fost aduse de la Cetatea Albă, pentru a-l sărbători pe ocrotitorul oraşului.

Sărbătoarea începe pe 23 iunie, când moaştele sunt scoase în curtea mănăstirii şi se face Priveghere. Credincioşii, grupaţi pe zone şi sate, stau de veghe pe iarbă până dimineaţă. Unii se roagă în biserică, alţii înconjură Catedrala în genunchi, alţii cântă încet melodii religioase compuse de ei, iar majoritatea aşteaptă la rând să se închine la moaştele Sfântului Ioan.

Sărbătoare cu o veche tradiţie ortodoxă naţională

În ziua sărbătorii, pelerinii însoţesc racla cu sfintele moaşte pe străzile oraşului, trecând pe la fiecare biserică. Poartă în mâini lumânări, spice de grâu, flori de sânziene sau crengi de brad şi tei. Sfântul este purtat pe umeri de preoţi şi credincioşi bucovineni îmbrăcaţi în port naţional, care postesc şi priveghează din ajunul sărbătorii până la finalul acestei zile. Odată cu darurile pe care le aşază deasupra sfintelor moaşte, credincioşii aduc cu ei haine pe care le ating de capul Sfântului, pentru binecuvântare.

Şi astăzi, ziua în care cinstim Aducerea moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, hramul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava“ constituie prilej de pelerinaj pentru zeci de mii de credincioşi din toate părţile ţării, precum şi din Basarabia, atât în ziua hramului, cât şi în alte zile. Hramul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, împreună cu al Cuvioasei Parascheva de la Iaşi, dar şi cu marele pelerinaj care are loc în fiecare toamnă în Capitală, la moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, sau cele organizate în Ardeal, dedicate Maicii Domnului, se numără printre cele mai reprezentative sărbători religioase şi cu o veche tradiţie ortodoxă naţională. (N.B., C.C.)