Târg-expoziţie cu rucodelii la Râmnicu Vâlcea

Icoane, cruci, reproduceri ale frescelor şi alte rucodelii din lemn, piele şi ceramică făcute de monahi şi monahii de la 14 mănăstiri istorice vâlcene au fost expuse în zilele de 23 şi 24 aprilie în incinta Centrului eparhial al Arhiepiscopiei Râmnicului. Scopul evenimentului, intitulat „De flori şi de Florii”, a fost promovarea artei autentice religioase româneşti şi restituirea valorilor de patrimoniu ale spiritualităţii ortodoxe vâlcene.

„De flori şi de Florii” a fost prima ediţie a unui proiect inedit pentru spaţiul Eparhiei Râmnicului, fiindcă 14 mănăstiri istorice vâlcene şi-au prezentat rucodeliile într-un mod autentic tradiţional, având, pe lângă standul expoziţional, câte un copac cu imagini vechi care să reliefeze aspecte din viaţa monahală a fiecărei mănăstiri participante. Organizatorii au dorit ca acest eveniment cu implicaţii culturale și educative să fie un dialog al lumii monahale cu cea laică. „Având în vedere că societatea noastră promovează mai mult kitsch-ul decât arta autentică, chiar şi în pangarele bisericilor uneori primează kitsch-ul înaintea artei bizantine, cu sprijinul doamnei Iuliana Mateescu, preşedintele Asociaţiei «Renaşterea Obiceiurilor şi Tradiţiilor Româneşti», Arhiepiscopia Râmnicului a reuşit să organizeze prima ediţie a unui târg-expoziţie cu scopul de a promova arta autentică monahală, care s-a născut prin truda mâinilor (rucodelia) monahilor din Arhiepiscopia Râmnicului. Mănăstirea nu este numai «o academie a rugăciunii», ci şi o şcoală de artă, pictură, sculptură şi alte meşteşuguri tradiţionale ale românilor. De aceea, încercăm să le valorificăm ca lumea de astăzi să înţeleagă că mănăstirea este un loc unde se poate intra în contact cu arta autentică românească”, a explicat pr. Ştefan Zară, consilier cultural al Arhiepiscopiei Râmnicului.

Restituirea valorilor de patrimoniu ale spiritualităţii ortodoxe româneşti, în cazul de faţă din spaţiul vâlcean, a subliniat Iuliana Mateescu, managerul proiectului „De flori şi de Florii”, a fost determinată de „receptivitatea nemulţumirii celor care merg la mănăstirile din întreaga ţară şi nu găsesc ceva cu care să se identifice. Este o invazie cu aceeaşi marfă şi, de ani de zile, ne-am îndepărtat de arta bisericească românească, importând imagini ale sfinţilor care nu sunt proprii sufletului românesc. Evenimentul de la Râmnicu Vâlcea este pilduitor pentru toate zonele ţării şi, chiar dacă acest comerţ foarte ieftin nu poate fi înlăturat, numai atunci când te obişnuieşti cu frumosul şi începi să-l simţi, automat vei îndepărta ceea ce nu este propriu spiritului românesc”.
Promovarea artei autentice religioase româneşti, prin restituirea valorilor de patrimoniu ale spiritualităţii ortodoxe vâlcene, este un prilej de recunoştinţă pentru moştenirea înaintaşilor şi de reînnodare a generaţiilor prin credinţă şi cultură. „Ca să poţi să respecţi, trebuie să înţelegi şi după ce înţelegi începi să iubeşti şi în momentul în care iubeşti ceea ce este în jurul tău poţi să aperi. Fiind de ceva vreme în zona Vâlcii, am realizat că există aici un tezaur de artă şi o credinţă autentică. Aflând vieţile personale ale personajelor istorice de aici, am înţeles că nu vom putea ajunge niciodată să avem suficientă mulţumire pentru ceea ce ne-au lăsat, dar trebuie să înţelegem că ceea ce primim trebuie să păstrăm şi din momentul acela lucrurile se schimbă foarte mult. Este datoria noastră să sprijinim şi să ducem mai departe cu bucurie ceea ce ne-au lăsat ei, zidind frumosul în sufletele copiilor şi tinerilor noştri, iubindu-ne ţara şi neamul”, a mai explicat Iuliana Mateescu.