„Ultima lună a anului bisericesc prefigurează sfârşitul lumii“

▲ Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, PF Părinte Daniel, a ţinut ieri un cuvânt de învăţătură la Mănăstirea Ţigăneşti, unde a participat la Sfânta Liturghie ▲ Preafericirea Sa a vorbit despre martiriul Sfântului Ioan Botezătorul, subliniind că această sărbătoare, alături de Adormirea Maicii Domnului şi Schimbarea la Faţă, vorbeşte despre a doua venire a Mântuitorului Iisus Hristos ▲

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învăţătură ieri, la Mănăstirea Ţigăneşti, din judeţul Ilfov, cu ocazia sărbătorii închinate Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Părintele Patriarh a vorbit în prezenţa a celor 120 de maici din obştea mănăstirii şi a mai multor credincioşi. După ce a relatat martiriul Sfântului Ioan, Patriarhul României a adăugat că acest praznic se serbează prin post, „este o zi de înfrânare pentru că moartea lui a fost rezultatul neînfrânării, a desfrânării Irodiadei şi a regelui Irod, rezultatul beţiei, al ospăţului nesăbuit şi al neînfrânării în judecată, căci a tăiat capul unui om nevinovat, doar pentru a împlini o făgăduinţă deşartă“.

Preafericirea Sa a făcut şi o paralelă între cele trei mari sărbători ale lunii august, Schimbarea la Faţă a Mântuitorului, Adormirea Maicii Domnului şi Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, arătând că această ultimă lună a anului bisericesc prefigurează sfârşitul lumii. Sfinţii Părinţi, a spus Patriarhul, au rânduit ca sărbătoarea Schimbării la Faţă să fie pusă în ultima lună a anului bisericesc, în ziua a şasea, când a fost făcut omul. Iar dacă omul nu greşea prin neascultare, ar fi ajuns la strălucirea pe care ne-a arătat-o Noul Adam, Iisus Hristos, la Schimbarea la Faţă. La nouă zile, pe 15 august, are loc sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, pentru că Maica Domnului, în slava Împărăţiei cerurilor, este mai presus de cele nouă cete de îngeri. Iar la 14 zile după această sărbătoare, Biserica a rânduit să fie prăznuită Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, pentru că 14 este de două ori 7, ziua a şaptea fiind a odihnei, Sfântul Ioan Botezătorul fiind cel care face legătura între Noul şi Vechiul Testament.

Chemarea la pocăinţă

„Maica Domnului este rugătoare pentru cei care au murit în stare de rugăciune, iar Sfântul Ioan Botezătorul pentru cei care s-au pocăit, chiar dacă n-au mai avut timp să săvârşească faptele pocăinţei. Iată, deci, aceste trei sărbători ne vorbesc despre a doua venire a Mântuitorului Iisus Hristos, despre sfârşitul lumii“, a mai spus Părintele Patriarh Daniel.

În continuare, Preafericirea Sa a precizat că aceste sărbători reprezintă în această lună, august, şi o pregătire a noastră pentru noul an bisericesc, care începe la 1 septembrie. „După cum există sărbătoarea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi, înainte de începerea Postului Mare, a Sfintelor Paşti, tot aşa au voit Sfinţii Părinţi ca, în ultima lună a anului bisericesc, în luna august, să ne pregătim prin rugăciune, prin gândul la sfârşitul lumii şi la sfârşitul nostru personal, prin pocăinţă, să ne pregătim pentru noul an bisericesc care are, la începutul lui, în ziua a opta, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, fiindcă ziua a opta reprezintă ziua veşniciei. Deci, prima mare sărbătoare a anului bisericesc este Naşterea Maicii Domnului, căci prin ea vine în lume Împăratul cel veşnic. Vedem, aşadar, că sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul se află între două sărbători ale Maicii Domnului, arătându-ne prin aceasta că el, ca dascăl al pocăinţei în Biserica lui Hristos, simbolizată iconic prin Maica Domnului, ne cheamă întotdeanuna la pocăinţă, şi la sfârşitul anului bisericesc, şi la începutul anului bisericesc“, a menţionat Întâistătătorul Bisericii noastre.

Paralelă între propovăduirea pe pământ şi propovăduirea în iad

Amintind despre faptul că Sfântului Ioan Botezătorul îi sunt închinate mai multe sărbători, PF Părinte Patriarh a subliniat, în mod deosebit, că în tradiţia liturgică a Bisericii Ortodoxe se menţionează un lucru neîntâlnit în Sfânta Evanghelie: „În condacul sărbătorii de astăzi se spune că slăvita Tăiere a Capului Sf. Ioan Botezătorul rânduială dumnezeiască a fost, ca el să propovăduiască celor din iad venirea Mântuitorului. E foarte adâncă această cugetare şi ea ne luminează oarecum taina morţii Sf. Ioan Botezătorul. Aşa, după cum Sf. Ioan a fost înaintemergător al Mântuitorului şi a propovăduit între oamenii vii că «după mine va veni un altul Căruia nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintei», propovăduindu-l pe Iisus ca fiind mielul lui Dumnezeu Care ridică păcatul lumii, propovăduind că Iisus Hristos va boteza cu duh şi cu foc, nu numai numai cu apă, profeţind astfel pogorârea Sfântului Duh peste apostoli, după moartea sa martirică, Sf. Ioan, cu sufletul său, coboară la iad şi binevesteşte, ca înaintemergător al coborârii la iad a Mântuiorului, pe Iisus Hristos. Această rânduială tainică dumnezeiască a morţii martirice a Sf. Ioan Botezătorul a fost înţeleasă de către Biserică tot ca o lucrare de propovăduire pe care o săvârşeşte sufletul Sf. Ioan Botezătorul atunci când, după moarte, coboară la iad, ca să propovăduiască că Hristos a venit să mântuiască nu numai pe cei contemporani cu el sau numai pe cei care vor urma după el în istorie, ci şi pe cei care, înainte de venirea în trup a lui Hristos, au avut dorinţa de mântuire“, a arătat Patriarhul nostru.