Un nou strigăt disperat de ajutor al românilor din Timoc

▲ Federaţia Românilor din Serbia (FRS) lansează încă un apel la ajutor către principalele instituţii ale statului român ▲ Duşan Pârvulovici, directorul FRS, adresează preşedintelui României, Senatului şi Camerei Deputaţilor, precum şi Guvernului României o scrisoare disperată ▲

Dacă, în ultimii patru ani, Departamentul pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, servind interese clientelare, a dat sute de mii de euro Comunităţii Românilor din Serbia, cu sediul la Vârşeţ (adică românilor din Voivodina - circa 35.000), celor peste 250.000 de români/vlahi din Timoc nu li s-a dat mai nimic.

Nu au şcoli, nu au biserici, nu au mass-media în limba română. Au în schimb atacuri ale autorităţilor împotriva identităţii lor şi au securitatea sârbă care încearcă să le distrugă organizaţiile şi liderii.

Romanian Global News prezintă scrisoarea pe care Duşan Pârvulovici, directorul FRS, o adresează preşedintelui României, Senatului şi Camerei Depu-taţilor, precum şi Guvernului României.

„Românii din dreapta Dunării nu vor altceva decât să-şi păstreze identitatea românească“

Având în vedere problemele cu care se confruntă minoritatea românească din nord-estul Serbiei în ceea ce priveşte păstrarea identităţii naţionale şi a conservării valorilor culturale româneşti, în numele celor peste 250.000 de români care trăiesc în cele 154 de sate româneşti şi alte 48 de localităţi mixte, vă rugăm să interveniţi pentru:

1. BISERICA

După căderea Imperiului Otoman în zonele istorice cuprinse între sudul Dunării şi văile Timocului şi Moraviei, în 1833, românii din această parte a Balcanilor aveau 87 de biserici şi 17 mănăstiri româneşti ortodoxe. În anul 2004, la iniţiativa pr. Boian Alexandrovici, la Malainiţa, se construieşte prima biserică românească, care a atras asupra acestuia şi altor români numai necazuri din partea autorităţilor administrative din Negotin şi celor bisericeşti de la Episcopia sârbă din Timoc. Acestea au intenţionat să demoleze această biserică de credinţă românească, pe ctitor l-au judecat, l-au caterisit pentru curajul său de a gândi şi vorbi cuvântul lui Dumnezeu în limba română şi l-au şi condamnat la trei luni închisoare pentru că a îndrăznit să construiască această biserică. Acum, prin aceeaşi odisee trecem cu cea de-a doua biserică, a cărei temelie, în această săptămână, urmează să fie demolată.

În consecinţă, vă rugăm să interveniţi, în baza tratatelor dintre cele două ţări vecine - România-Serbia -, pentru ca aşa ceva să nu se întâmple, să grăbiţi întâlnirea comisiei mixte a celor două biserici ortodoxe surori - BOR şi BOS - pentru consolidarea unor înţelegeri şi, astfel, pentru obţinerea dreptului românilor din Timoc la slujbe în limba maternă (limba românească) şi în propriile biserici.

2. ÎNVĂŢĂMÂNTUL

La nivel parlamentar, să sprijiniţi comunitatea românească în înfiinţarea unor clase în şcolile din localităţile în care părinţii copiilor în clasele I-IV să înveţe în limba română sau să se introducă în programa şcolară cursurile de învăţare în limba maternă.

În acest context, vă rugăm să sprijiniţi demersurile noastre pe lângă autorităţile sârbe, să susţineţi tipărirea de manuale în limba română şi să determinaţi -în baza vechilor tradiţii - autorităţile sârbe să ne respecte dreptul la promovarea limbii române în rândul tinerelor generaţii.

3. MASS-MEDIA

Rolul acesteia în rândul minorităţii este deosebit, atât în ceea ce priveşte conservarea limbii, cât şi a tradiţiilor culturale româneşti. Susţinerea acesteia ar conduce la păstrarea fiinţei naţionale în Timoc. Agenţia de presă Timoc Press, singura entitate cultural-publicistică, a reuşit să menţină trează dorinţa de afirmare a minorităţii româneşti. În timpul din urmă, piedicile financiare sunt pe cale de a stopa orice iniţiativă de a noastră de a mai rezista pe baricadă.

De aceea, solicităm ajutor pentru continuarea eforturilor noastre de a ne menţine în viaţă, de a învinge orice oprelişti şi de a ne continua munca de românizare începută, de a arăta lumii cine am fost, care ne este istoria, ce vrem şi care ne sunt valorile.

4. PROIECTE

De-a lungul ultimilor ani, am decis promovarea mai multor proiecte în ceea ce priveşte biserica, învăţământul şi mass-media, esenţiale pentru păstrarea fiinţei naţionale, dar din partea organismelor, a instituţiilor române, sprijinul nu a fost la înălţime. Vrem să avem publicaţii, biserici, şcoli, cărţi româneşti.

Dar toate acestea sunt imposibile dacă nu suntem sprijiniţi financiar, dacă nu ni se acordă o minimă atenţie, astfel încât să supravieţuim cultural, să ni se asigure condiţii favorabile, decente de a ne desfăşura activitatea, pentru triumful a tot ce este românesc în Timocul Sârbesc.

Toate acestea sunt strigătul de disperare al românilor care trăiesc în dreapta Dunării, care nu vor altceva decât să-şi păstreze identitatea românească. (sursa: Romanian Global News)