Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, în perioada 27 noiembrie - 2 decembrie 2026, Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Gherontissa”, de la Mănăstirea Pantocrator din Sfântul Munte Athos, va fi adusă în pelerinaj la Mănăstirea Pantocrator din localitatea Drăgănești-Vlașca, județul Teleorman. Pe parcursul celor șase zile, credincioșii vor avea posibilitatea să se închine cinstitului odor, așezământul monahal urmând să fie deschis zilnic, între orele 7:00 și 1:00, pentru a facilita participarea pelerinilor la acest moment de rugăciune și binecuvântare.
Un secol de viaţă al Bisericii „Naşterea Maicii Domnului“ de la Birda
Biserica reprezintă locul în care credincioşii unei comunităţi se pot întâlni cu Dumnezeu, mai bine spus lăcaşul în care ei pot avea părtăşie de Hristos. Biserica ortodoxă de la Birda se înscrie în tipologia generală a arhitecturii ecleziastice din Banat. Actuala biserică (1911) a fost ridicată de comunitatea locală şi construită din cărămidă, cu şarpantă de lemn şi acoperiş de tablă (iniţial galvanizată). Biserica a fost realizată din cărămidă cu mortar de var cald. Ea se înscrie în arhitectura barocă a Banatului: o clădire de tip sală, cu absidă semirotundă la răsărit, acoperiş în două ape şi turn-clopotniţă la intrare pe pronaos. Cu influenţă sârbească apare iconostasul de zid. De la vechea biserică demolată în 1881 se mai păstrează uşile împărăteşti şi cele diaconeşti (sec. XVIII), iar un fragment din iconostas se află la muzeul Arhiepiscopiei de la Timişoara.
Pictura murală a fost executată de Filip Matei, care a avut un atelier de pictură la Bocşa, prima şcoală a pictorului academic Ion Zaicu (cf. Rodica Vârtaciu Medeleţ, "Pictorul Ion Zaicu", Editura Facla, Timişoara, 1979, p. 11). Filip Matei a împodobit cu pictură 60 de biserici, iar din toate, pictura de la Birda este cea mai bine păstrată după opinia criticului de artă Rodica Vârtaciu. La biserica de la Birda se păstrează şapte scene: în altar - Domnul Savaot, în naos - Evangheliştii, Pescuitul bogat, Învierea lui Lazăr, Iisus-Pantocrator, iar în pronaos: Vindecarea orbului şi Iisus Învăţător.
Alături de lăcaşul bisericii, biserica a avut şi câteva obiecte de patrimoniu care se află la Timişoara: Maica Domnului, Sfântul Apostol Ioan, Uciderea cu pietre a Sfântului Ştefan (sec. XVIII), precum şi câteva cărţi de ritual: Penticostar, Râmnic, 1743; Cazanie, Râmnic, 1743; Molitvelnic, Râmnic, 1758; Evanghelie, Bucureşti, 1760; Triod, Râmnic, 1761; Cazanie, Bucureşti, 1768; Cazanie, Beciu, 1792; Cazanie, Viena, 1793; Triod, Buda, 1816; Catavasier, Buda, 1826; Psaltire, Sibiu, 1847; Octoih, Buda, 1864. Astăzi, pe lângă biserică apare revista trimestrială religioasă "Arhanghelul". (Pr. dr. Valentin Bugariu)



.jpg)
