Ziua Culturii Naționale la Timișoara

În Aula Academiei Române, filiala Timișoara, a avut loc marți, 16 ianuarie, o sesiune dedicată Zilei Culturii Naționale, cu tema „Spațialitate și temporalitate în epoca marilor clasici Mihai Eminescu și Ioan Slavici, două destine paralele, unite printr-un singur crez: literatura”.

Invitatul special al acestei întâlniri culturale a fost Înaltprea­sfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, participând, de asemenea, academicieni, preoți, reprezen­tanți ai mediului universitar, istorici, jurnaliști, cercetători și oameni de cultură din întreaga țară. Moderatorul simpozionului a fost conf. dr. Ioan David, directorul Bibliotecii Academiei Române, filiala Timi­­șoa­ra.

Cuvântul de întâmpinare a fost rostit de academician Dan Dubină, președintele filialei Timișoara a Academiei Române, apoi acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, a prezentat referatul: „Spațiu și timp; categorii ale metafizicii și concepte culturale”. O scurtă alocuțiune a fost rostită și de rectorul Universității Politehnica Timișoara, conf. dr. ing. Florin Drăgan.

A urmat prezentarea lucrării inedite „Istoria literaturii române contemporane din Vest”, a prof. dr. Alexandru Ruja, de către conf. dr. Adina Chirilă, Universitatea de Vest din Timișoara, rezultatul a 50 de ani de studiu al autorului în domeniul culturii. Ediția a II-a revizuită și adăugită apare la Editura David Press Print din Timișoara și însumează 1.132 de pagini.

Un moment deosebit al întâlnirii l-a constituit și discursul Părintelui Mitropolit Ioan al Banatului referitor la tema propusă, în care a evidențiat cum identitatea națio­nală se păstrează prin cultură: „Identitatea națională se păstrează prin cultură, căci cultura neamului nostru a fost botezată și sfințită în cristelnița Bisericii, locul unde apar primele scrieri și cărți în limba română. De aceea vom rezista ca națiune, nu doar prin pușcă și tun, ci vom rezista prin cultură, întrucât creștinismul a sfințit mintea și cultura neamului nostru. Cercetătorii se îndreaptă spre a găsi dimensiunea aceasta, originea materiei, a universului, a vieții și a minții. Creștinismul românesc va fi un element fundamental de rezistență în dăinuirea neamului și a culturii românești. Vă asigurăm pe toți că prin Biserică, prin cultura și credința pe care le avem, vom face tot ce este posibil să ne păstrăm identitatea neamului în Biserică. Aceasta va fi ultimul loc din spațiul românesc unde Evanghelia lui Hristos se va citi în limba română”.

În cadrul evenimentului a fost vizionat și filmul documentar „Legenda unei prietenii: Eminescu - Slavici”, realizat de Vasile Bogdan, o producție TVR Timișoara.

În partea a doua a întâlnirii au mai prezentat lucrări conf. dr. Valy-Geta Ceia, prof. dr. Alexandru Ruja, prof. dr. Ioan Biriș și conf. dr. habil. Lucian-Vasile Szabo.

De asemenea, a avut loc și ­prezentarea lucrării „Români de seamă din Viena de altădată (1683-1918)”, autori: pr. dr. Nicolae Dura; dr. Dorin-Ioan Rus, Sibiu, Editura Andreiana, 2023, 480 p. Cartea a fost prezentată de pr. dr. Ionel Popescu, vicar eparhial la Arhiepiscopia Timişoarei, apoi au vorbit și autorii lucrării.

La finalul întâlnirii, studenții Facultății de Muzică și Teatru Timișoara, clasa de canto lect. univ. dr. Simona Negru, au susținut un moment artistic. Ziua Culturii Naționale a fost organizată de filiala Timișoara a Academiei Române, Biblioteca Academiei, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Universitatea Politehnica Timișoa­ra și Mitropolia Banatului, alături de Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii ‒- filiala Timișoara și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, filiala „Valeriu Braniște” - Timiș.