La Centrul de zi pentru copii „Sfinții Părinți Ioachim și Ana” din Deva a avut loc miercuri, 15 februarie, o activitate cu scop de promovare a Zilei naționale a lecturii, în cadrul parteneriatului dintre Episcopia Devei și Hunedoarei și Consiliul Local, prin Direcția de Asistență Socială Deva.
Un grup de reprezentanți din cadrul Direcției de Asistență Socială Deva, alături de Alex-Cosmin Jurja, în calitate de director executiv al instituției, au lecturat împreună cu beneficiarii Centrului de zi pentru copii cărți din bibliotecă și au trezit interesul copiilor pentru lumea poveștilor.
În semn de mulțumire pentru dedicarea și interesul față de această acțiune, copiii au confecționat manual semne de carte pe care le-au dăruit reprezentanților Direcției de Asistență Socială.
Ziua națională a lecturii a fost o ocazie prielnică pentru a reitera importanța cărților în viața tuturor, indiferent de vârstă, și pentru a forma obiceiuri de lectură necesare copiilor și tinerilor.
Ziua naţională a lecturii este marcată, începând din anul 2022, la data de 15 februarie. Legea a fost aprobată în 14 iunie 2021, de Senatul României. A fost aleasă data de 15 februarie pentru Ziua naţională a lecturii deoarece reprezintă ziua de naştere a două mari personalităţi ale României, Titu Maiorescu şi Spiru Haret.
Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a găzduit marți, 5 noiembrie, cea de‑a doua sesiune a Conferinței pastoral‑misionare de toamnă a clericilor din Arhiepiscopia Bucureștilor. În cadrul lucrărilor acestei sesiuni prezidate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la care au participat clerici din județul Prahova, au fost prezentate trei referate cu subiecte inspirate din tematica Anului comemorativ 2024.
Comunitatea din Satu‑Nou (Belceşti), județul Iași, atât de frumos unită în jurul părintelui paroh Andrei Florariu şi al preotului slujitor Vasile Florariu, va participa sâmbătă, 9 noiembrie, la sfinţirea ca
În Arhiepiscopia Timișoarei au debutat luni, 4 noiembrie, conferințele preoțești consacrate Anului comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți. În biserica Parohiei Iosefin din Timișoara,
Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, a săvârşit duminică Sfânta Liturghie în Parohia Românași, Protopopiatul Zalău, județul Sălaj. Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel,
.jpg)
Duminica a 25-a după Rusalii (Pilda samarineanului milostiv) Luca 10, 25-37 În vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa
„Zis-a Domnul: Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și veți fi iertați; dați și vi se va da; turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată,
Fraților, nu în zadar am alergat, nici în zadar m-am ostenit. Și, chiar dacă mi-aș vărsa sângele pentru jertfa și slujirea credinței voastre, mă bucur și vă fericesc pe voi pe toți. Asemenea și voi
Sfinţii Mucenici Galaction şi Epistimia au trăit pe vremea împăratului Deciu (249-251), în cetatea Emesa din Fenicia. Părinţii lui Galaction erau păgâni şi au învăţat dreapta credinţă de la un monah, Onufrie. La vremea potrivită, Onufrie i-a botezat pe ei şi pe fiul lor Galaction. De asemenea, Epistimia era născută din părinţi păgâni şi, măritată fiind cu Galaction, a fost botezată de soţul ei în râul Chifos, în numele Preasfintei Treimi. După aceea, învăţând-o a se ruga lui Dumnezeu, s-au despărţit, neştiind nimeni taina aceasta.
Sfântul Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, 119-121, în Filocalia (2001), vol. 5, p. 338 „Aceasta înseamnă a ne curăți pe noi înșine de toată întinăciunea trupului și a duhului (II
Una din constatările devenite clasice în limbajul curent vorbește despre un Occident decadent și secularizat. Fără a intra în comparații statistice sau chiar sterile - în comparație cu cine?, raportat la ce
Harul lui Dumnezeu continuă să lucreze în lume și în zilele noastre, dovedind că Biserica rămâne „laborator al Învierii” și „spital duhovnicesc”. Așa cum în primele secole au strălucit Sfinții
Creștinismul reprezintă baza culturii şi civilizaţiei româneşti. El este elementul esenţial al identităţii noastre. România nu poate fi separată de sensul existenței sale ca naţiune creştină. Conservarea
