100 de ani de la introducerea Bacalaureatului în România

În 1925, dr. Constantin Angelescu, ministrul cultelor şi instruc­țiunii publice, introducea Bacalaureatul în România, cu susţinerea de examene la trei materii: limba română, limba franceză şi o materie în funcţie de profilul liceului. În data de 7 martie 1925, Ministerul Justiţiei modifica Legea asupra învăţământului secundar şi superior, prin introducerea examenului de Bacalaureat, iar actul normativ era publicat în „Monitorul Oficial” (MO) chiar a doua zi.

„La 8 martie 1925, s-a publicat Legea de modificare a unor articole din Legea învăţământului secundar şi superior, fiind introdus examenul de Bacalaureat ca examen de sfârşit de liceu. (…) La 11 aprilie 1925, dr. C. Angelescu a semnat un Regulament de aplicare a legii. (…) Examenul cuprindea trei probe: proba I limba română, proba a II-a limba franceză şi proba a III-a în funcţie de profilul liceului”, a precizat dr. Anca Elena Pororo, directorul Arhivelor Naţionale Buzău, citată de Agerpres. Pentru elevii de la secţia real, a treia probă era matematica. Susţinerea Bacalaureatului nu era gratuită, se plătea - „800 de lei”, iar „candidaţii săraci vor putea cere scutirea de taxă”, se arăta în documentul legislativ publicat în MO.

De profesie chirurg, dr. Constantin Angelescu (1869-1948) a fost politician, profesor universitar, membru de onoare al Academiei Române şi reformator al școlii românești în perioada interbelică.